Noaptea își trage-ncet cușma întunecată... lăsând zorii să-si arunce rogvaiv ul ca dintr-un cazan în care fierbe a nerăbdare o nouă zi.
Orizontul se deschide precum un cufăr, spre care timpul vrăjitor neobosit, mătură cele petrecute, lăsând numai prezentul să se-ntâmple.
Trecutul își trecea-n revistă ce-a luat noaptea cu ea:
- un inel rupt de Lună nouă
- pelerina înstelată ce-a ascuns cerul de rânjetul unu dovleac ce se fălea că-i Luna plină din miriște
- mirosul de fân proaspăt cosit, amestecat prin fâsiile de ceață, derutând radarul unui biet liliac speriat că a-ndrăznit să-ncerce un strop de sânge de pisică...
Toate acestea clasate ca... amintiri.
Trecutul își trecea-n revistă ce-a luat noaptea cu ea:
- un inel rupt de Lună nouă
- pelerina înstelată ce-a ascuns cerul de rânjetul unu dovleac ce se fălea că-i Luna plină din miriște
- mirosul de fân proaspăt cosit, amestecat prin fâsiile de ceață, derutând radarul unui biet liliac speriat că a-ndrăznit să-ncerce un strop de sânge de pisică...
Toate acestea clasate ca... amintiri.
***
(12 cuvinte: pisica, vrajitor, dovleac, inel, liliac, revista, fan, cazan, matura, ceata, pelerina, cusma)
- art: Salvador Dali - The Fairy Tales of Hans Christian Andersen: The Sandman
cat de mult imi place stilul tau, Nima draga, esti minunata! multumesc pentru placuta lectura 🤗
RăspundețiȘtergereFain text, dar si imaginea e pe masura!
RăspundețiȘtergereMultumesc pentru lectura, draga Nima!
Un weekend placut!