.

"Vino și asează-te.
Peste două zile nu voi mai fi aici...
Și pe urmă...niciodată."
(Vasili Șukșin)




luni, 24 septembrie 2018

- pink mondays



initiativa: cybershamans.blogspot.ro


duminică, 23 septembrie 2018

Echinocţiul de toamnă



"Echinocţiul reprezintă un moment de echilibru între energiile yin şi yang. 
Dacă în perioada echinocţiului de primăvară natura renaşte şi are loc explozia vegetaţiei, în perioada echinocţiului de toamnă natura începe pregătirea pentru a conserva tot ceea ce a creat. 
Tradiţiile spirituale afirmă ca orice formă de evoluţie are trei etape distincte: creaţia, menţinerea şi resorbţia sau distrugerea.
 La toate acestea se adaugă şi momentul de apogeu a ceea ce s-a creat. 
Astfel, echinocţiul de primăvară simbolizează creaţia, solstiţiul de vară apogeul, echinocţiul de toamnă începerea perioadei de resorbţie şi solstiţiul de iarnă perioada de conservare şi nemanifestare, care echivalează cu momentul de pregătire pentru un nou ciclu temporal.
În fiinţa umană, echinocţiul de toamnă produce o echilibrare între nevoia de muncă pentru supravieţuire şi exteriorizarea frumuseţii şi iubirii lăuntrice. 
Datorită acestui echilibru energetic caracteristic echinocţiului de toamnă, toate acţiunile realizate în acest interval (trei-cinci zile în jurul acestul moment) vor fi susţinute de emoţii puternice, sentimente expansive binefăcătoare, ce vor avea rolul de a înlătura multe din tendinţele inferioare ale omului, cum ar fi încrâncenarea, efortul, sclavia, obsesiile materiale, critica excesivă, pretenţiile exagerate.
Acest moment ne permite să conştientizăm că întotdeauna evoluţia în cuplu este net superioară evoluţiei individuale, iar trăirile artistice şi sufleteşti au rolul de a transpune în plan fizic lumina spiritului. 
Să ne gândim doar la condiţia superioară a artistului care deşi poate să pară simplă şi comună din exterior, este în esenţă o strădanie permanentă a sufletului de a sacraliza viaţa, de a da sens valorilor arhetipurilor ce exista in fiecare din noi.
Lecţia principală a acestui hiatus (ca etapă în evoluţia noastră) este asociată cu valorificarea a ceea ce este frumos din noi prin a învăţa să îmbinăm armonios utilul cu plăcutul, materialul cu spiritualul.
...
Trecerea de la Zodia Fecioarei la Zodia Balanţei, în mod simbolic, arată că omul şi-a depăşit înlănţuirile prin supunerea şi răbdarea Fecioarei, iar acum după ce şi-a depăşit instinctul critic, perfecţionist, doreşte să împartăşească şi să împartă cu ceilalţi tot ce e mai frumos.
Se trezeşte aspiraţia către armonia relaţională şi se conştientizează importanţa conlucrării („unde-s doi puterea creşte”, iar evoluţia este mult accelerată).
Influenţa specifică a energiilor zodiei Balanţei ne atenţionează asupra responsabilităţii cu care trebuie să cultivăm relaţiile cu ceilalţi şi mai ales relaţia de cuplu.


Echinocţiul de toamnă 
este un simbol al stării androginale, reprezentând calea de acces către starea de unitate deplină, armonia dintre anima şi animus, integrarea armonioasă a fiinţei noastre în armonia Divină."



(- extras yogaesoteric )

~Trecerea Soarelui din zodia Fecioarei în zodia Balanţei (moment de hiatus), a avut loc azi,  23 septembrie, la ora 04:54


sâmbătă, 22 septembrie 2018

Intunericul si tacerea sunt lumanarea celor care stiu unde sa caute



 

CE SE ASCUNDE MEREU IN SPATELE INTUNERICULUI ?
CINE SUSTINE LUPTA CU INTUNERICUL SI DIN CE CAUZA ?


"Adancind intunericul ( si tacerea), trecem dincolo de mintea care intretine dualitatea lumina-intuneric( si permanentul dialog interior). 
Orice lumina fenomenala creaza automat si o umbra. 
Doar adancind intunericul ( tacerea) putem descoperi lumina necreata (sunetul necreat-anahata), care nu lasa umbre. 
Nu putem vedea lumina necreata fara intuneric. 
Fara tacere nu putem auzi sunetul necreat. 
Frica de intuneric a aparut in momentul caderii in minte si este obstacolul implantat ( înglobat, continut sau derivat din functionarea dualista; embeded obstacle), care ne impiedica sa descoperim lumina necreata, in care se scalda tot ce exista " (Mirahorian)

"Frica de intuneric, ca si aceea de apa ori de tacere, sunt ceva nefiresc, din moment ce in stadiul embrionar toate fiintele umane au stat 9 luni in intuneric si in lichidul amniotic." ( Mirahorian)

"Intunecand intunericul, iata portile lumini... (Nichita Stanescu ) [1]

"Ce te răneste, te binecuvântează. Intunericul este lumanarea ta ( a celui care stie unde sa caute )"( Rumi)

"Dacă există lumină, atunci există întuneric; dacă există rece, atunci există căldură; dacă există înăltime, atunci există adâncime ( profunzime); dacă există ceva solid, atunci există si ceva fluid (lichid); dacă există ceva tare (dur, rigid), atunci există si ceva moale(flexibil); dacă există ceva accidentat (aspru) , atunci există si ceva neted (fara asperitati), dacă există calm (repaus), atunci există si agitatie (furtună, activitate); dacă există ceva favorabil (prosperitate), atunci există si adversitate(ceva contrar); dacă există viată, există moarte."( Pythagoras)

"Putem ierta cu usurintă un copil care se teme de întuneric, adevărata tragedie a vietii este atunci când oamenii se tem de lumina (care insoteste orice întuneric)"  (Plato ) 

"Lumina insoteste orice umbra, asa cum o lectie insoteste orice eroare. Orice eroare este insotita de o invatatura, de o lectie care trebuie invatata (Mirahorian)

"Adevarul, cunoasterea in care credeti (credintele, teoriile, modelele) si de care va atasati/ identificati, va fac surzi si orbi la orice lucru nou "  (Pema Chodron )

Intalnim in toate cartile religiei institutionalizate indemnul la lupta cu intunericul si acest lucru este contrar mesajului lui Iisus. 
Sa ne amintim ca in scoala Esseniana, de care a apartinut si Iisus, intunericul si tacerea erau identificate cu Dumnezeu. 
Aceasta vine in contradictie cu toate religiile institutionalizate care identifica intunericul cu ceea ce este nociv, iar lumina fenomenala cu Dumnezeu, dintr-un singur motiv: ca sa ascunda poarta catre lumina necreata - poarta catre lumina omniprezenta, calea de vindecare a orbirii ( avidya, termen sanskrit tradus de obicei prin: ignoranta), modalitatea de trecere de la "a privi" la "a vedea ").
De aceea Iisus i-a acuzat pe preotii din vremea sa: 
"Nici voi nu intrati pe poarta (care duce la Imparatia Cerurilor), dar nici pe altii nu-i lasati sa intre" (Matei 23.13) 
Iisus se refera la doua tipuri de lumina:
 1. lumina fenomenala ; 
2. Lumina Interioara necreata
"Iisus a raspuns: Nu sunt oare douasprezece ceasuri intr-o zi? Daca umbla cineva ziua, nu se impiedica, pentru ca el vede lumina acestei lumi; Iar daca umbla cineva noaptea se impiedica, pentru ca lumina nu este in el. (Ioan 11.9-10). 

Cei ce doresc sa va mentina prizonieri in minte separati de noi insine si de tot ce exista se ocupa de cultivarea dualitatii bine- rau (benefic-nociv) si de identificarea acestui cuplu arbitar, subiectiv si artificial (ca si cuplul de ierarhizare estetica : frumos-urat), cu perechea lumina -intuneric . 
In realitate intunericul nu este o entitate in sine, ci lipsa de lumina, asa cum tacerea nu este o entitate, ci lipsa de vorbe .
Ramakrishna afirma eronat ca "Dumnezeu poate fi realizat pe toate caile. Ca toate religiile sunt adevarate. Important este sa ajungi pe acoperis. Poti ajunge acolo pe scari de piatra, din lemn, din bambus sau cu o franghie ".... 
Daca acoperisul este eliberarea din casa mintii atunci niciodata prizonieratul in dualitatea bine-rau, lumina-intuneric nu ne va scoate din minte, din realitatea virtuala separata.

Nichita Stănescu spune : "Întunecând întunericul, iată porţile luminii... "

Carl Gustav Jung nu sustine lupta cu intunericul, ci constientizarea sa: "Cineva nu devine iluminat vizualizand/ imaginandu-si forme luminoase ( ramanand in minte), ci facand intunericul constient/constientizand intunericul"

"Lumina crede că circulă mai repede decât orice, dar este gresit. Nu contează cât de repede călătoreste lumina , constată ca întunericul a ajuns acolo inaintea ei si o asteapta mereu acolo."(Terry Pratchett, Reaper Man)

"Când aprindem o lumânare, aruncam, de asemenea, o umbră"(Ursula K. Le Guin)

Heraclit cunostea coincidenta contrariilor ( ziua si noaptea sunt acelasi lucru; acelasi pahar cu sau fara lumina) si spunea despre Hesiod ca nu era un mare invatat (cum il considerau toti grecii din vremea sa), ci un mare ignorant.
Heraclit spunea ca Hesiod era un idiot pe care toti grecii il ridicau in slavi pt cunoasterea sa. 
Hesiod s-a ales cu epitetul fiindca nu stia nici macar faptul ca "ziua" este identica cu "noaptea" (coincidenta contrariilor a fost redescoperita de Hegel, care o ilustreaza prin falsul antagonism dintre stapan si sclav sau dintre stapan si servitor. 
Azi se scriu carti de genul "Cum sa devi un lider", pt uzul celor care nu o sa fie niciodata lideri, fiindca important NU ESTE SA DEVENIM STAPANI PESTE ALTII ( orice stapan devine automat sclavul sclavului sau al instrumentului pe care il stapaneste), ci cum sa devenim stapani peste noi insine, cum sa ne eliberam de sub dictatura emotiilor, impulsurilor psiho-emotionale, a simturilor, a lacomiei, a poftelor, a instrumentelor cu care ne-am identificat: mintea, inima, corpul...
Toate religiile asociaza lumina cu binele si intunericul cu raul, si ne viruseaza indemnandu-ne sa luptam cu intunericul ( obstacolul este chiar lupta, fiindca intunericul este doar o lipsa a luminii si aceasta absenta dispare fara lupta, daca aducem o sursa de lumina intr-o incapere), cu o singura exceptie.. scoala eseniana cauta intrarea in INTUNERIC... care este REALITATEA SUPORT.. TEMELIA..VIDUL..ABSENTA... ca in buddhism. 
Diferenta intre zi si noapte este doar una cantitativa ( cantitatea de fotoni). 
Noaptea poate fi transformata in zi cu ochelari echipati cu multiplicatori de fotoni. 
Daca iesim din tipare vom intelege ca intre zi si noapte nu este nici o diferenta, fiindca este vorba de aceeazi entitate ... de acelasi pahar.. mai plin sau mai gol de fotoni..
Heraclit a facut o afirmatie paradoxala ("ne scăldăm şi nu ne scăldăm de două ori in apa aceluiaşi râu"), care indica faptul ca traim in doua lumi simultan (lumea efemera si lumea permanenta), dar din care contemporanii au ramas doar cu o jumatate de adevar ( traim doar in lumea efemera , non-permanenta sau iluzorie in care totul curge si se transforma astfel incat "nu ne putem scalda de doua ori in apa aceluiasi rau").
Fiintele umane nu au incetat niciodata sa fie copaci cu radacini in pamant (hrana materiala) si spre cer ( hrana spirituala), o punte intre cer si pamant. 
Viata este impartita in regn vegetal si in regn animal, doar de catre cei ce nu vad ca animalele sunt niste plante mobile, care-si poarta solul in interior. 
Unii cred ca sunt ceea ce mananca sau ca au nevoie de un pamant bun si astfel identificarea cu trupul ( materia) intra pe usa din spate. 
Orice radacina este simultan o antena de emisie si de receptie.. Trezirea sau eliberarea din minte inseamna sa puneti in repaus vorbaria interioara si sa treceti pe ascultare (Heraclit), pe receptie in loc de emisie. 
Din aceasta cauza in taoism se recomanda sa deveniti yin (feminini, receptivi, blanzi, flexibili), in loc de yang (masculini, emisivi, agresivi, rigizi). 
Prezenta constienta fara trecerea pe receptivitate/ascultare este imposibila. 
Din acest motiv Iisus ne cerea sa fim atenti la ceea ce iese (emisie vorbe, ganduri) iar nu la cea ce intra (hrana de toate genurile).

Lao Tzu: " Cand dau drumul la ceea ce eu sunt ( proiectiile si pretentiile egoului) , devin ceea ce ar trebui sa fiu ( redevin ceea ce am fost dintotdeauna)"

Mirahorian 

vineri, 21 septembrie 2018

Aurel Buricea



Sunt un poet , care parcurge acum , drumul spre amintire...

P R O H O D ( I )

se desprinde natura de gândul meu
mă lepăd de păcat ca pomul de rod
prin sângele meu arde acest prohod
sunt psalm dintr-un psalm uitat de acest zeu
---- ----
ochii mei sunt însetați de imagini
hipnotizat de zboruri fără să știu
în negru univers sta ca-ntr-un sicriu
iubirile mele zac în paragini
---- ----
aripi de ciocârlii cresc în cuvinte
trupul meu fuge- n somn prin lanuri de grâu
un copil plânge pe malul unui rău
---- ----
ce tineri fug părinții din morminte
cu mâna lui Adam fac Sfânta Cruce
dincolo de spirit nu mă pot duce

MASCA UNUI INGER

joi, 20 septembrie 2018

Pravila de rugăciune Bogorodicinaia



Pravila de rugăciune Bogorodicinaia (adică citirea de 150 de ori a cântării aduse din ceruri de către aranghelul Gavril ca închinăciune Preasfintei Fecioare Maria, Născătoare de Dumnezeu)


,,Născătoare de Dumnezeu Fecioară, bucură-te! Ceea ce ești plină de har, Marie, Domnul este cu Tine. Binecuvântată ești Tu între femei și binecuvântat este rodul pântecelui Tău, că ai născut pre Mântuitorul sufletelor noastre”.


Aceasta pravila a fost dată de Maica Domnului Însăși, în veacul al VII-lea, și odinioară era săvârșită de către toți creștinii. 

Mai pe urmă însă a fost uitată.
Preacuviosul Serafim de Sarov a amintit de acea pravilă. 
În chilia lui s-a găsit o cărtăcică veche cu descrierea minunilor petrecute cu oamenii care împlineau această pravilă.
Citirea de 150 de ori a rugăciunii ,,Bogorodicinia” îi aduce creștinului un mare folos. Domnul ne-a arătat cât de puternică este rugăciunea Preacuratei Sale Maici înaintea Lui și cât de grabnic este ajutorul acordat de Ea; în împrejurile cele mai grele și cu totul pe neașteptate Ea ne întinde mâna Sa izbăvitoare…
Citirea de 150 de ori a rugăciunii ,,Bogorodicinaia” îndepărtează mânia lui Dumnezeu și uneori chiar verdictul Judecătorului Cunoscător -de- inimi este amânat.
O, ce mare îndrăzneală! 
,,Bogorodicinaia” din focul patimilor ne scoate, din fundul beznei ne ridică; cu această rugăciune nicicând nu vom arde, cei tulburați sufletește ne vom tămădui, cei întinați cu păcatele ne vom curăți, cei omorâți de patimi vom învia și vom cânta cu bucurie: ,,Născătoare de Dumnezeu Fecioară, bucură-te!…

La începutul acestei pravile se citesc rugăciunile: ,,Tatăl nostru”, ,,Ușa milostivirii”, rugăciunea pentru părintele duhovnicesc și de mântuire:

*

Tatăl nostru care ești în ceruri, sfințească-se numele Tău, vie Împărăția Ta facă-se voia Ta, precum în cer așa și pre pământ. Pâinea noastră cea spre ființă dă-ne-o nouă astăzi, și ne iartă nouă grșalele noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri. Și nu ne duce pre noi în ispită, ci ne izbăvește de cel viclean.

*

„Ușa milostivirii deschidene-o nouă, binecuvântată Născătoare de Dumnezeu, ca să nu pierim noi cei ce nădăjduim întru Tine din nevoi, că Tu ești mântuirea neamlui creștinesc”.

Măntuiește, Doamne, pre părintelui meu duhovnicesc (numele….) și pre toți fiii lui duhovnicești și pre frații noștri întru Hristos și pre toate rudeniila cele după duh și după trup, întărește-i, apără-i și miluiește-i, dă-le mângăiere în scârbe și vindecare de boale. Doamne! Trimite-i lui harul Sfântului Duh și pentru rugăciunile Născătoare de Dumnezeu ajută-ne, Doamne, să ne îndreptăm viața și să ne mântuim sufletele noastre. Amin!

Apoi, după fiecare zece rugăciuni ,,Născătoare de Dumnezeu Fecioară, bucură-te!… citim o dată ,,Ușa milostivirii”, după care ne rugăm la Maica Domnului după trebuințele fiecăruia, cu cuvintele noastre, adaugând următoarele cereri:

După primele zece:


O, Preasfântă Stăpână Născătoare de Dumnezeu, mîntuiește și păzește pre toți creștinii drept-slăvitori, sporește-le credința și pocăința, iar pre cei adormiți odihnește-i în veșnica slavă a Domnului nostru.


După douăzeci:


O, Preasfântă Stăpână Născătoare de Dumnezeu, mântuiește-i și întoarce-i în Biserica Ortodoxă pre cei rătăciți și căzuți robi ai Tăi (numele).


După treizeci:


O, Preasfântă Stăpână Născătoare de Dumnezeu, mântuiește-l și păzește-l pre părintele meu duhovnicesc (numele) și cu sfinte rugăciunile lui miluiește-mă pre mine, păcătosul.


După patruzeci:


O, Preasfântă Stăpână Născătoare de Dumnezeu, potolește întristările noastre și trimite mângâiere celor scârbiți și bolnavi robi ai Tăi (numele).


După cincizeci:


O, Preasfântă Stăpână Născătoare de Dumnezeu, izbăvește-mă de ispite și de tot răul și năpăstuirile.


După șaizeci:


O, Preasfântă Stăpână Născătoare de Dumnezeu, ajută-mă să săvârșesc toate lucrările mele întru slava lui Dumnezeu spre folosul celor apropiați.


După șaptezeci:


O, Preasfântă Stăpână Născătoare de Dumnezeu, păzete-mă de tot răul și acoperă-mă cu cinstitul Tău omofor.


După optzeci:


O, Preasfântă Stăpână Născătoare de Dumnezeu, înviază sufletul meu și dăruiește-mi statornică rugăciune către Tine.


După nouăzeci:


O preasfântă Stăpână Născătoare de Dumnezeu, ajută-mi cu milostivirea Fiului Tău și a Stăpânului nostru, ca să-mi trimită harul rugăciunii celei arzătoare și osârdnice.


După o sută:


O, Preasfântă Stăpână Născătoare de Dumnezeu, înduplecă-L pre Domnul nostru Iisus Hristos să mă miluiască pre mine, păcătosul, să-mi ierte toate păcatele și să mântuiască păcătosul meu suflet.


După o sută zece:


O, Preasfântă Stăpână Născătoare de Dumnezeu, aprinde-mă cu iubirea Ta, întărește-mă în credință și luminează ochii mei întunecați cu păcatele.


După o sută douăzeci:


O, Preasfântă Stăpână Născătoare de Dumnezeu, izbăvește–mă de gânduri deșarte și dăruiește-mi cuget și inimă avântate spre mântuire.

După o sută treizeci:


O, Preasfântă Stăpână Născătoare de Dumnezeu, trimite-mi pace sufletească, odihnă și sănătate trupească.


După o sută patruzeci:


O, Presfântă Stăpână Născătoare de Dumnezeu, dăruiește-mi sfârșit pașnic și netulburat și călăuzește-mi sufletul prin vămile cele înfricoșătoare.


După o sută cincizeci: 


O, Preasfântă Stăpână Născătoare de Dumnezeu, fii mie, Maică a lui Dumnezeu, zid nebiruit și păzitoare puternică, nu mă depărta pre mine, păcătosul și nevrednicul, care alerg la împărătescul Tău acoperământ, căci tu ești nădejdea creștinilor și adăpostirea păcătoșilor.

La sfârșitul Pravilei de rugăciuni rostim:

Cuvine-se cu adevărat să Te fericim Pre Tine, Născătoare de Dumnezeu, Cea pururea fericită și preanevinovată și Maica Dumnezeului nostru. Ceea ce ești mai cinstită decât herumii și mai slăvită fără asemănare decât serafimii, care fără stricăciune pre Dumnezeu-Cuvântul ai născut, pre Tine, Cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, Te mărim.

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor.

Amin.

Doamne miluiește!

Doamne miluiește!

Doamne miluiește!
Întărește, Dumnezeule, sfânta și dreapta credință a pravoslavnicilor creștini, și sfânta Biserica Ta în vecii vecilor! *


miercuri, 19 septembrie 2018

- miercurea fara cuvinte (28) : Incredere ( in propiul zbor)



                                                     - initiativa : Carmen


marți, 18 septembrie 2018

Ziua Z: Apocalipsa (2013)

"Mama Natura e un criminal in serie.
Nu este nimeni mai bun, mai creativ.
Dar, ca orice criminal in serie, nu-si poate reprima dorinta de a fi prinsa.
La ce bun este o crima perfecta, daca nimeni nu-si asuma meritul?
De aceea mai lasa indicii.
Dar partea cea mai dificila, la care poti petrece decenii, este recunoasterea acelor indicii.
Ceea ce credeai ca este aspectul cel mai brutal al virusului, ajunge sa devina punctul sau vulnerabil.
Si adora sa-si ascunda slabiciunile in spatele punctelor forte.
E o adevarata curva."