A fost si-a cincea Noapte Sfântã

Acum că-i vremea,  trag linie și mă  descopăr în multe feluri de-a fi...
Sunt și nu mai sunt ca-n prima amintire pe care pot s-o accesez.
Amuțesc când, abia acum, conștientizez că precum o sălbăticiune, tot am fost oprită, când băteam ca ciocanul în mânie, când vâjâiam   ca vântul în răzbunare, când în ură ascunsă tremuram ca secera lunii. 
Rare ori, aveam răgazul să tremur de-o blândă prezentă, în care-mi recunoșteam îngerul.


"Şi această viaţă este Eul omului..."


(Andrey Mashanov art)