Cand te-am urat nu te-am putut uita.
Te-am blestemat, ca sa te suport, te-am refuzat, ca sa te schimbi, te-am chemat si n-ai venit, am urlat si nu mi-ai zambit, am fost trist si nu m-ai mangaiat.
Am plans si nu mi-ai indulcit lacrimile.
Desert ai fost rugamintilor mele.
Ucis-am in gand intaia clipa a vietii si fulgerat-am inceputurile tale, seceta in fructe, uscaciune in flori si secarea izvoarelor dorit-a sufletul meu.
Dar recunoscator iti este sufletul meu pentru zambetul ce l-a vazut doar el si nimeni altul; recunoscator pentru acea intalnire, de nimeni aflata; acea intalnire nu se uita, ci cu credinta ascunsa in tine rasuna in tacere, inverzeste pustiuri, indulceste lacrimi si insenineaza singuratati.
Iti jur ca niciodata nu vei cunoaste marea mea tradare.
Jur pe tot ce poate fi mai sfant: pe zambetul tau, ca nu ma voi desparti niciodata de tine.”
– Cartea amagirilor
– Cartea amagirilor
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu