„cimitirul”

"Cimitirul este locul în care sunt îngropate persoane care nu mai sunt printre noi, un loc în care ne amintim de persoanele dragi și le jelim.
Noi toți trecem din când în când pe la cimitir, ne amintim de acei oameni, le onorăm amintirea la mormântul lor și apoi plecăm, pentru că suntem doar în vizită la cimitir, nu locuim în cimitir.
Și în interiorul nostru există un „cimitir” - este locul în care sunt îngropate lucruri/ persoane/ relații/ situații/ traume din trecutul nostru.
Noi toți vizităm „cimitirul” din când în când și asta este firesc – ne amintim diverse lucruri din trecutul nostru pe care le-am „îngropat”, pe care le-am pierdut, pe care le-am stricat, ne amintim de diverse persoane care ne-au rănit, pe care le-am iubit, pe care le-am pierdut, pe care le-am îngropat, etc.
"Unii oameni locuiesc în acest „cimitir”, printre lucruri care ar fi trebuit îngropate de mult. 

Ei locuiesc în „cimitirul” propriilor eșecuri, greșeli, probleme nerezolvate, traume nevindecate.
Un om care locuiește în „cimitir” este un om disfuncțional.
Nu vă mai instalați ca acasă printre lucruri moarte, ieșiți din „cimitir”!
Ați avut vreodată de-a face cu oameni care v-au reproșat lucruri pe care le-ați făcut cu 15-20 de ani în urmă, de care nici nu vă mai amintiți sau pe care voi le-ați depășit cu mult timp în urmă? 

Tu ai mers mai departe cu viața ta și ei încă mai vorbesc/ îți reproșează ce ai făcut acum 15-20 de ani.
Astfel de oameni trăiesc în „cimitir”, într-un loc mort. 

Acesta nu este modul potrivit de a trăi. 

Dacă stai mult timp în „cimitir” o să devii ca cei din jurul tău, o să devii și tu un mort."

 (TD Jakes)

- photographer Leszek Paradowski