.

"Vino și asează-te.
Peste două zile nu voi mai fi aici...
Și pe urmă...niciodată."
(Vasili Șukșin)




vineri, 27 august 2021

Villiers de L'Isle-Adam:


"...aceste "femei", un fel de Stimfalide moderne pentru care cel cuprins de pasiune este pur și simplu o pradă destinată aservirii totale.
Ele dau ascultare, în mod fatal, oarbei, obscurei satisfaceri a esenței lor maligne.
Aceste ființe ale decăderii, pentru Om, aceste ațâțătoare de rele dorințe, aceste inițiatoare de petreceri blestemate, se pot strecura neobservate, și chiar lăsând o amintire plăcută, în brațele a mii de oameni indiferenți al căror capriciu le atinge în treacăt: ele nu sunt înspăimântătoare decât pentru cine le consacră timpul în eclusivitate, până la a contracta în suflet josnica nevoie a îmbrățișării lor.
Vai de cei ce se obișnuiesc cu leagănul acestor adormitoare de remușcări!


Nocivitatealor se întemeiază pe cele mai insidioase, pe cele mai paradoxale, pe cele mai anti-intelectuale mijloace de seducție pentru a intoxica încetul cu încetul, cu farmecul lor mincinos, punctul slab al unui suflet integru și pur, până la biruința lor blestemată.
Desigur, în orice bărbat stau adormite, virtuale, toate dorințele murdare pe care le zămislesc aburii sângelui și ai cărnii!
...
  


Ele își concep singure ansamblul proiectului.
Ele oferă, mai întâi, ca pe un măr insignifiant, un simulacru de plăcere necunoscută (dezonorant prin el însuși, oricum!) și pe care Bărbatul, în fond, nu acceptă să-l comită decât cu un zâmbet slab și tulbure și, dinainte, cu o remușcare.
Cum să te arăți neîncrezător - pentru atât de puțin lucru! - față de aceste ilecebrante, dar detestabile prietene, care sînt, fiecare din ele pentru fiecare din ei, aceea, dintre toate, care nu trebuie întâlnită!


Protestele și insistențele lor - atât de subtile, atât de articifioase încât nu mai poți deosebi meșteșugul - îl obligă, aproape ( ah!  spun aproape! totul este cuprins în acest cuvânt, pentru mine!) - să se așeze împreună cu ele la acea masă, unde, curând, demonul esenței lor maligne le CONSTRÂNGE, dacă e să spunem totul, și pe ele, să nu toarne acelui bărbat decât otravă.
Începând din acel moment, s-a zis cu el: opera e începută; maladia își va urma cursul. 
Singur Dumnezeu îl mai poate salva.
Printr-un miracol.
...
Prin accidentala incidență, să zicem, a unei tulburări mentale datorate aburilor cutărui "superEU"(unică, poate în viața acelui bărbat), iată că pânditoarea aceasta înnăscută își recunoaște posibila pradă, îi ghicește senzualitatea virtuală, nestârnită încă, își țese pânza ei de hazarduri prevăzute, se aruncă asupra ei, o înlănțuie, o minte și o îmbată după cum îi e meșteșugul și, răzbunându-se, în sinea sa, și pe aceea care, acasă, ireproșabilă, harnică și castă, cu copii frumoși, îl așteaptă neliniștită pe bărbatul ei nebunește întârziat pentru prima oară, iată, zic eu, corodează, într-o singură noapte, cu o picătură din veninul ei arzător, sănătatea fizică și morala a acelui bărbat."


- art. Gustave Moreau:
(" Hercule la lacul Stymphalos" , "Samson și Dalila", "Dansul Salomeei", "Elogiul Elenei", "Cleopatra" si... "Inorogul")


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu