"Unui poet orb" - Victor Hugo

"Îţi mulţumesc, poete! Tu, oaspete divin,
Vii să te-arăţi pe pragul cu lari al casei mele!
Şi nimbul tău de aur, de sacre versuri plin,
Străluce pe-al meu nume precum un cerc de stele.

Cântă! Cânta şi Milton; cântă! cânta Homer.
Cu simţurile ceaţa poetul o desprinde;
Zăreşte orbu-n beznă lumi de lumini şi cer.
Trupescul ochi când stins e, al duhului s-aprinde."

( Paris, mai 1842)