Într-o zi, mama mi-a vorbit despre arta de a nu fi un om comun, ci unul extraordinar.

"– Să mergi întotdeauna pe simplitate, mi-a spus ea. 

Simplitatea emană frumusețe.
Să cântărești cu grijă ceea ce spui și să fii decentă. 

Să ții bine minte că frumusețea nu are de a face cu rochia pe care o porți, ci cu caracterul femeii care îmbracă rochia. 

Să vorbești puțin și cu folos și să păstrezi un strop mister atât prin ținută, cât și prin comportament. 

Să fii feminină și delicată. 

Să fii grațioasă.
Să nu te lași umilită de nimeni și să nu depinzi de niciun bărbat. Să fii blândă. 

Să ai răbdare. 

Să ierți.
Să nu îți încalci principiile și valorile pentru nimic în lume și să mergi întotdeauna cu bărbia sus, nu cu îngâmfare, ci cu demnitate. 

Să nu îți dai ocazia să îți fie rușine de tine însăți pentru ceva ce ai făcut sau ai spus.
Să nu amâni. 

Să te bucuri și să mulțumești pentru ceea ce ai și să nu fii nefericită pentru că nu poți avea întotdeauna tot ceea ce îți poftește inima.
Să nu judeci oamenii. 

Tu nu ești perfectă, deci nu ai dreptul să arăți cu degetul cicatricile altora.
Să crezi. În tine și în Dumnezeu. 

Să nu îți pierzi speranța și să nu te abandonezi disperării. 

Mai devreme sau mai târziu vei depăși fiecare obstacol, chiar dacă pentru moment va părea imposibil.

Să fii un om căruia i se simte lipsa într-o încăpere plină de oameni. 

Să fii un om care lasă în urma lui multe amintiri frumoase în sufletele oamenilor pe care i-a cunoscut. 

Să fii extraordinară!"

Iustina Ţalea