Când lumina ordonează umbrele...

 

Rugaciune pentru indeplinirea dorintelor

"In traditia populara se spune ca in noaptea de 14 spre 15 august, Maica Domnului coboara pe pamant si ideplineste dorintele “bune” ale crestinilor.
Cand ceasul bate miezul noptii trebuie sa aprinzi o lumanare sfintita(luata din biserica) si stand in genunchi in fata icoanei Maicii Domnului, sa spui rugaciunea asta de 3 ori. 

Trebuie sa alungi toate gandurile rele si sa te concentrezi pe dorinta aleasa, iar rugaciunea sa o spui din suflet.

„Sfanta Maria, ma indrept plin de incredere catre Tine, cerandu-ti ajutor! 

Cred cu tarie ca ma vei asculta in necazul meu si ma vei sprijini cand imi este greu.
Spre a-ti arata recunostinta mea, iti fagaduiesc sa fac cunoscuta si altora aceasta rugaciune. 

Te rog, cu umilinta, sa imi aduci liniste in tristetea si durerile mele.
In numele negraitei rugaciuni si bucurii care ti-a cuprins inima cand ai oferit adapost Mantuitorului lumii in casa ta din Betania, te implor, roaga-te pentru mine si familia mea ca sa-l pastram pe Dumnezeu in inima astfel incat sa ne invrednicim a primi ajutor in nevoile noastre, mai ales in durerea care ma copleseste acum (aici se spune dorinta).
Te implor, Ajutatoarea celor aflati in suferinta, infrange orice greutati precum ai infrant balaurul care sade la picioarele tale.
Sfanta Marie, Maica de Dumnezeu, roaga-te pentru noi pacatosii acum si in ceasul mortii noastre. 

Amin.”

 

“Rugaciunea inaltata de Iisus in Gradina Ghetsimani”

"1. Acestea a vorbit Iisus si, ridicand ochii Sai la cer, a zis: Parinte, a venit ceasul! Preaslaveste pe Fiul Tau, ca si Fiul sa Te preaslaveasca.
2. Precum I-ai dat stapanire peste tot trupul, ca sa dea viata vesnica tuturor acelora pe care Tu i-ai dat Lui.
3. Si aceasta este viata vesnica: Sa Te cunoasca pe Tine, singurul Dumnezeu adevarat, si pe Iisus Hristos pe Care L-ai trimis.
4. Eu Te-am preaslavit pe Tine pe pamant; lucrul pe care Mi l-ai dat sa-l fac, l-am savarsit.
5. Si acum, preaslaveste-Ma Tu, Parinte, la Tine Insuti, cu slava pe care am avut-o la Tine, mai inainte de a fi lumea.
6. Aratat-am numele Tau oamenilor pe care Mi i-ai dat Mie din lume. Ai Tai erau si Mie Mi i-ai dat si cuvantul Tau l-au pazit.
7. Acum au cunoscut ca toate cate Mi-ai dat sunt de la Tine;
8. Pentru ca cuvintele pe care Mi le-ai dat le-am dat lor, iar ei le-au primit si au cunoscut cu adevarat ca de la Tine am iesit, si au crezut ca Tu M-ai trimis.
9. Eu pentru acestia Ma rog; nu pentru lume Ma rog, ci pentru cei pe care Mi i-ai dat, ca ai Tai sunt.
10. Si toate ale Mele sunt ale Tale, si ale Tale sunt ale Mele si M-am preaslavit intru ei.
11. Si Eu nu mai sunt in lume, iar ei in lume sunt si Eu vin la Tine. Parinte Sfinte, pazeste-i in numele Tau, in care Mi i-ai dat, ca sa fie una precum suntem si Noi.
12. Cand eram cu ei in lume, Eu ii pazeam in numele Tau, pe cei ce Mi i-ai dat; si i-am pazit si n-a pierit nici unul dintre ei, decat fiul pierzarii, ca sa se implineasca Scriptura.
13. Iar acum, vin la Tine si acestea le graiesc in lume, ca sa fie deplina bucuria Mea in ei.
14. Eu le-am dat cuvantul Tau, si lumea i-a urat, pentru ca nu sunt din lume, precum Eu nu sunt din lume.
15. Nu Ma rog ca sa-i iei din lume, ci ca sa-i pazesti pe ei de cel viclean.
16. Ei nu sunt din lume, precum nici Eu nu sunt din lume.
17. Sfinteste-i pe ei intru adevarul Tau; cuvantul Tau este adevarul.
18. Precum M-ai trimis pe Mine in lume, si Eu i-am trimis pe ei in lume.
19. Pentru ei Eu Ma sfintesc pe Mine Insumi, ca si ei sa fie sfintiti intru adevar.
20. Dar nu numai pentru acestia Ma rog, ci si pentru cei ce vor crede in Mine, prin cuvantul lor,
21. Ca toti sa fie una, dupa cum Tu, Parinte, intru Mine si Eu intru Tine, asa si acestia in Noi sa fie una, ca lumea sa creada ca Tu M-ai trimis.
22. Si slava pe care Tu Mi-ai dat-o, le-am dat-o lor, ca sa fie una, precum Noi una suntem:
23. Eu intru ei si Tu intru Mine, ca ei sa fie desavarsiti intru unime, si sa cunoasca lumea ca Tu M-ai trimis si ca i-ai iubit pe ei, precum M-ai iubit pe Mine.
24. Parinte, voiesc ca, unde sunt Eu, sa fie impreuna cu Mine si aceia pe care Mi i-ai dat, ca sa vada slava mea pe care Mi-ai dat-o, pentru ca Tu M-ai iubit pe Mine mai inainte de intemeierea lumii.
25. Parinte drepte, lumea pe Tine nu te-a cunoscut, dar Eu Te-am cunoscut, si acestia au cunoscut ca Tu M-ai trimis.
26. Si le-am facut cunoscut numele Tau si-l voi face cunoscut, ca iubirea cu care M-ai iubit Tu sa fie in ei si Eu in ei."

("In Joia Mare din Saptamana Patimilor, Iisus s-a rugat Tatalui ceresc in Gradina Ghetsimani din Tara Sfanta. 

Invataturile Sfintilor Parinti considera ca “Rugaciunea inaltata de Iisus in Gradina Ghetsimani”, in acea noapte, este cea mai nobila dintre toate rugaciunile.

In momentele de cumpana, de intristare şi la ceas de boala, sa cititi aceasta rugaciune cunoscuta in Ortodoxie ca Rugaciunea lui Iisus pentru Sine, pentru apostoli şi pentru toti credincioşii (aşa cum se mentioneaza in Sfanta Evanghelie dupa Ioan, capitolul 17).

De asemenea, in traditia creştina se spune ca aceasta rugaciune trebuie citita noua zile la rand. 

De cate ori i s-a implinit o dorinta, credinciosul trebuie sa-I multumeasca Lui Iisus, prin rugaciune, intr-o zi de joi")

Moșii de iarnă

„Pomenește, Doamne, pe cei ce întru nădejdea învierii și a vieții celei ce va să fie au adormit, părinți și frați ai noștri și pe toți cei care întru dreapta cre­dință s-au săvârșit și iartă-le lor toate greșelile pe care cu cuvântul sau cu fapta sau cu gân­­dul le-au săvârșit, și-i așază pe ei, Doamne, în locuri lumi­noase, în locuri de verdeață, în locuri de odihnă, de unde au fugit toată dure­rea, întristarea și sus­­pinarea, și unde cercetarea Feței Tale veselește pe toți sfinții Tăi cei din veac.”

- sursa foto: Olga Fedeneva (Ольга Феденёва)

Schimbarea la Față a Domnului

"Doamne Iisuse Hristoase mă rog Ție în această zi de mare sărbătoare. 

Tu, care Te-ai Schimbat la Față în prezența ucenicilor Tăi: Petru, Iacov și Ioan, aleși de Tine să te însoțească pe Muntele Tabor, și Le-ai arătat lor că slava Ta se poate revărsa ca un mir asupra lumii, care să ne binecuvânteze viața de fiecare zi."

ORANT...și mantra de unificare și ocrotire

Îți ridici brațele, semi-îndoite până la înălțimea umerilor sau a capului, cu palmele deschise în față sau orientate în sus, gata să primeaști daruri din Cer ...

Este cea mai veche și naturală poziție de rugăciune, practicată și astăzi de preoți în timpul Liturghiei.

În această “poziție” :

1 - Te așezi cu fața spre Est și rostești mantra:

SĂ FIE LUMINĂ ȘI PACE ÎN CERURI.
SĂ FIE PACE ÎN ADÂNCURI.
SĂ FIE PACE PE PĂMÂNT.
SĂ FIE PACE PENTRU TOATE FIINȚELE.
SĂ FIE FERICIRE PENTRU TOATE FIINȚELE.
SĂ FIE BUCURIE PENTRU TOATE FIINȚELE.

2 - Apoi, din acceași poziție, întorci capul la dreapta (spre Sud),
și repeți aceeași mantră.

3 - Întorci capul spre stânga (Nord), și repeți aceeași mantră.

4 - Întorci capul peste umărul stâng, privind peste umăr în sus (Vest), și repeți mantra.

5 - Păstrezi poziția și privești peste umărul stâng, în jos,
și rostești mantra, pentru ultima dată.

***

(A.V. IGNATENKO: " ...în timpul celui de-al doilea război mondial, oamenii care au știut această mantră și au rostit-o în fiecare zi, au rămas în viață, fără a suferi o zgârietură “)

(- fresca: Catacombele din Priscilla, Roma, Orante, începutul IV d.Hr.)

Parintele Grec Elpidie:

Emil Cioran:

„Fereşte-mă, Doamne, de ura cea mare, de ura din care izvorăsc lumi.
Domoleşte-mi tremurul agresiv al corpului şi descătuşează-mă din încleştarea fălcilor mele.
Fă să dispară acel punct negru ce se aprinde în mine şi se întinde în toate membranele, născând în arderea nesfârşitului negru al urii o flacără ucigătoare.
Scapă-mă de lumile născute din ură, eliberează-mă de nesfârşirea neagră sub care mor cerurile mele.
Deschide o rază în această noapte şi fă să rasară stelele pierdute în ceaţa deasă a sufletului meu.
Arată-mi calea spre mine, deschide-mi poteca în desişul meu.
Scoboară-te cu soarele în mine şi începe lumea mea”

(«Cartea Amăgirilor» 1936)

Roagă-te...

"O casă binecuvântată te face să te simți bine în ea și să trăiești liniștit.
Tocmai de aceea, trebuie să ști ce să faci pentru locuința ta.

- Roagă-te în timp ce te îmbraci
Sfinții părinți spun că întotdeauna e bine ca atunci când gătiți să faceți mereu o rugăciune.
De aceea, trebuie să vă rugați atunci când vă îmbrăcați să spuneți următoarele cuvinte:
„Doamne, îmbracă-mă cu dreptatea Ta”.

- La ieşirea şi la intrarea în casă, e bine să rostiți „Doamne, binecuvântează intrarea şi ieşirea mea”.
Și nu uitați niciodată să vă închinați înainte de a pleca la orice drum.

- O data pe oră, spuneți cea mai frumoasă rugăciune din câte există „Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă pe mine păcătosul!”, dar rostiți aceste cuvinte cât puteți de încet și fără să vă distragă cineva de la rugăciune.

- Țineți minte și chemați preotul să vă binecuvânteze casa, puneți icoane pe pereții locuinței și tămâiați casa în zilele de luni, miercuri și vineri."

(Felicia Iederă)

RUGĂCIUNE pentru iubirea de sine

"Astăzi, Părinte al universului, te rugăm să ne ajuţi să ne acceptăm exact aşa cum suntem, fără să ne mai judecăm. 

Ajută-ne să ne acceptăm mintea aşa cum este, cu toate emoţiile sale, cu toate speranţele şi visele noastre, cu personalitatea ei, cu felul nostru unic de a fi. 

Ajută-ne să ne acceptăm corpul aşa cum este, cu toată frumuseţea şi perfecţiunea lui. 

Îngăduie ca iubirea noastră de sine să devină atât de puternică încât să nu ne mai respingem niciodată, încât să nu mai punem niciodata piedici în calea propriei noastre fericiri, a libertăţii şi iubirii noastre.
De acum înainte, îngăduie ca fiecare acţiune a noastră, fiecare reacţie, fiecare gând şi fiecare emoţie pe care le manifestăm să fie bazate numai pe iubire. 

Ajută-ne, Tată, să ne amplificăm iubirea de sine până când întregul vis în care trăim se va transforma, până când teama şi suferinţa vor deveni iubire şi fericire. 

Îngăduie ca iubirea de sine să devină atât de puternică încât să dizolve toate minciunile în care am fost programaţi să trăim, care ne spun că nu suntem suficient de buni, de puternici, de inteligenţi, că nu putem reuşi. 

Îngăduie ca iubirea noastră de sine să devină atât de puternică încât să nu mai fim nevoiţi să ne trăim viaţa în funcţie de părerile celorlalţi.
Îngăduie-ne să avem o încredere atât de mare în sine încât să facem singuri alegerile pe care le preferăm.
Iubirea de sine va alunga teama în faţa responsabilităţilor pe care le avem faţă de propria noastră viaţă sau a problemelor care pot apărea pe drum. 

Orice am dori să realizăm, îngăduie să o facem prin puterea iubirii de sine.
Începând de astăzi, ajută-ne să ne iubim pe noi înşine suficient de mult pentru a nu mai permite nici un fel de circumstanţe care să ni se împotrivească.
Ajută-ne să ne trăim viaţa aşa cum suntem, fără să mai pretindem că suntem altcineva, numai pentru a fi acceptaţi de către cei din jur. 

Nu mai avem nevoie ca altcineva să ne accepte sau să ne spună cât de buni suntem, căci ştim acum cine suntem cu adevărat. 

Îngăduie să ne bucurăm – prin puterea iubirii de sine – de ceea ce vedem atunci când ne reflectăm în oglindă. 

Îngăduie ca zâmbetul să nu mai părăsească niciodată expresia feţei noastre, amplificându-i astfel frumuseţea interioară şi exterioară.
Ajută-ne să ne iubim pe sine fără a ne mai judeca, căci judecata nu atrage după ea decât vinovăţie şi auto-acuzare, dorinţa de a ne auto-pedepsi, care ne fac să pierdem perspectiva iubirii tale. Amplifică voinţa noastră de a ne ierta pe sine, chiar în acest moment.
Purifică minţile noastre de otrava emoţională şi de auto-acuzaţii, astfel încât să putem trăi într-o pace interioară şi într-o iubire perfecte.
Îngăduie ca iubirea noastră de sine să fie puterea care să ne schimbe viaţa, transformând-o dintr-un iad într-un rai. 

Ajută-ne să ne transformăm prin intermediul acestei puteri fiecare relaţie pe care o avem, începând cu relaţia cu noi înşine. 

Ajută- ne să ne eliberăm de conflictele cu cei din jur, să fim fericiţi să ne împărţim timpul cu cei dragi şi să-i iertăm pentru orice nedreptate pe care ar comite-o faţă de noi.

Ajută- ne să ne iubim pe noi înşine atât de mult încât să-i putem ierta pe toţi cei care au greşit vreodată faţă de noi.
Dă-ne curajul să ne iubim necondiţionat prietenii si familia, astfel încât relaţiile noastre cu ei să devină absolut pozitive şi pline de iubire. 

Ajută-ne să creăm noi canale de comunicare în relaţiile noastre, să scăpăm din războiul controlului, în care nu pot exista învingători sau învinşi. 

Ajută-ne să lucrăm împreună, ca o echipă, într-un joc al iubirii, fericirii şi armoniei.
Fie ca prin graţia ta, relaţia noastră cu familia şi cu prietenii noştri să aibă la bază respectul şi bucuria, astfel încât să nu mai simţim nevoia să le spunem cum trebuie să gândească şi cum trebuie să se comporte. 

Fie ca prin graţia ta, relaţiile noastre amoroase să devină sublime, astfel încât orice clipă pe care o petrecem alături de partenerul nostru/partenera noastră să devina o clipă de fericire.
Ajută-ne să îi acceptăm pe cei din jur exact aşa cum sunt, fără să îi mai judecăm, căci atunci când îi respingem pe alţii, noi ne respingem de fapt pe noi înşine. 

Iar atunci când ne respingem pe noi înşine, noi te respingem de fapt pe tine.
Ziua de astăzi reprezintă un nou început. 

Ajută-ne să ne începem din nou viaţa, punând la temelia ei puterea iubirii de sine. 

Ajută-ne să ne bucurăm de viaţă, de relaţiile noastre, să explorăm viaţa, să ne asumăm riscuri, să fim vii şi să nu mai trăim cu teama de a iubi. 

Îngăduie să ne deschidem inimile faţă de iubire, care este dreptul nostru prin naştere.

(Don Miquel Ruiz)

"Nu-i singur Iuda vinovat"

Nu-i singur Iuda vinovat
de Sângele ce se dădu.
Nici marii preoţi, nici Pilat,
ci lumea-ntreagă, prin păcat!
Şi eu, şi tu…

Nu drumul greu spre Golgota,
nici biciul, când Iisus căzu.
Şi dacă Crucea grea era,
povara noastră şi mai grea!
A mea şi-a ta…

Nu patru cuie L-au străpuns,
când El pe cruce Se-aşternu.
Ci noi, cu sufletul ascuns,
cu mii de patimi L-am străpuns!
Şi eu, şi tu…

Nu doar bătrânii cărturari,
nu doar mai marii preoţi, nu!
Şi noi am râs, cu ochi murdari,
şi noi suntem cei doi tâlhari!
Şi eu, şi tu…

Şi nu soldaţilor prin sorţi
cămaşa albă Şi-o dădu.
Ci tuturor! Dar tu n-o porţi!
Şi, fără ea, toţi suntem morţi!
Şi eu, şi tu…

Nu doar în stânci, sub lilieci,
nu doar sub lespede zăcu.
Ci L-am ascuns ca pentru veci
sub piatra unor forme reci,
Şi eu, şi tu…

Şi-acum Iisus cel condamnat
azi El te-ntreabă: „Da sau nu?
Eşti tu sau nu eşti vinovat?”
Eu am spus: DA! Şi-am fost iertat.
Eu am spus: DA!

D A R  T U ?  D A R  T U ?…

Rămas bun, Dan Ioanițescu, dar nu pentru totdeauna! Dumnezeu să te odihnească în pace!

"N-aş fi putut să înţeleg niciodată ce e cântecul
dacă nu Ţi-aş fi cântat Ţie , Doamne.

N-aş fi putut sâ înţeleg niciodată ce e plânsul
Dacă nu aş fi plâns pentru cauza Ta, Doamne!

N-aş fi putut sâ înţeleg niciodată ce e Iubirea,
Dacă nu m-ai fi iubit, Tu, Doamne!

Şi n-aş fi putut sâ înţeleg niciodată ce-nseamnă mângâiere
Dacă nu m-ai fi mângâiat , Tu, Doamne!

Acum e de nespus bucuria mea,
Pentru că le înţeleg pe toate!

Nu pot însă să-nţeleg
De ce mă iubeşti aşa de mult?!...


Mulţumesc, Doamne!"

(- autor Marcel Iureș)

O veche rugăciune invocă sprijinul arhanghelilor:

 „Fie ca Sfântul Arhanghel Mihail să fie și să rămână mereu în dreapta trupului și a ființei mele.
Fie ca Sfântul Arhanghel Gabriel să fie și să rămână mereu în stânga trupului și a ființei mele.
Fie ca Sfântul Arhanghel Uriel să fie și să rămână mereu în fața trupului și a ființei mele.
Fie ca Sfântul Arhanghel Rafael să fie și să rămână mereu în spatele trupului și a ființei mele.
Fie ca Preasfânta Prezență a Duhului lui Dumnezeu să fie și să rămână mereu deasupra capului și a ființei mele”.

(Eric Williams Illustration)

„Iar pe noi pe toti care ne împărtășim dintr-o pâine și dintr-un potir, să ne unești unul cu altul prin împărtășirea Aceluiași Sfânt Duh”.

 

Ion Druță – "Rugă albă"

"Curățe-ne, Doamne casa și masa,
și duhul, și trupul, de toate rătăcirile,
de toate păcătuirile,
de toate nelegiuirile,
așa încât să nu ne rămână decât o singură grijă,
un singur drum,
o singură dragoste și o pâine rotundă pe masă.

Izbăvește-ne, Doamne,
de străvechiul nostru blestem,
de a porni peste tot,
și nu a ajunge nicăieri,
de a încărca mai mult decât putem duce,
de a le începe pe toate,
și a nu duce nimic până la capăt.

Scoală-ne, Doamne în zori,
și trimite-ne la muncă,
la munca cea care nu atât pentru tine,
cât pentru aproapele tău, nu atât pentru trup,
cât pentru suflet.

Dăruiește-ne o zi bună cu spor și hărnicie,
așa încât spre seară întorși acasă,
împăcați cu sine și cu lumea din jur,
să cinăm cu ceea ce ni s-a dat –
pâine și apă.

Atât de la Domnul.
Și va fi gustoasă, și va fi sățioasă,
Pâinea ceea,
Pentru că mușcând încet,
Cu evlavie,
Adunând în palme fărămiturile,
Vom porni,
În urma plugarului,
Pășind domol pe brazde puhave,
Și calde,
După care tot cântând vom semăna,
Apoi vom ieși la plivit,
La secerat.

Vom aduna spic la spic,
Snop lângă snop,
După treierat,
După vânturat,
Vom merge la moară,
Vom căra saci,
Și, firește, plămădind,
Făcând focul la cuptor,
Vom urmări să nu fugă,
Aluatul din covată.

Astfel, tot cântând,
Ne vom întoarce la străbuni,
Asigurând mersul vremurilor,
Ne vom creștiniza,
Ne vom reboteza,
Cu gândul la Mântuitorul,
La cele spuse de către Domnul,
La Cina cea Taină.

Pentru că acolo,
Unde este pâinea,
Acolo este și Dumnezeu.

Curăță-ne, Doamne Cugetul de pustietate,
De întunicime, de răutate,
Curăță-ne auzul de înjurături,
De scrânșete, de blesteme,
Curăță-ne vederile de urâțenii,
De sălbăticii, de josnicii.

Dăruiește-ne, Doamne ,
Măcar o oră de liniște curată,
Neprihănită,
O oră de tăcere, de resemnare,
De contemplare,
De aciuare,
Așa ca să putem,
Sta la sfat cu sufletul,
Cu conștiința,
Cu inima.

Apoi, tot sfătuindu-ne,
Tot rătăcind prin vremuri,
Prin destine,
De la una la alta,
Vom simți,
Cum se prelinge pe sus,
Pe sus de tot, pe sub ceruri,
Veșnicia.

Și atunci vom tresări,
Căci suntem miruiți,
De acea mare minune.

Și atunci nu vom înfiora,
Când se va stinge de noi umbra veșniciei.

Ne vom auzi glasul,
Acel glas tainic,
Care încă nu a îmbrăcat,
Haina cuvântului,
Nu și-a găsit cu cine să comunice,
Nu și-a ales unda sonoră.

Fiind mult prea firav,
Mult prea gingaș,
Mai rămâne gângurind în fașe.

Dar acel glas tainic,
Intim,
Pe care-l auzim numai noi,
Ne este reazim și sfetnic,
Este sensul suprem,
Al existenței noastre,
El fiind suflare,
din suflarea Domnului.

Fără a-l căuta,
Fără a-l cinsti,
Fără a-l înțelege,
Ne vom chinui toată viața,
Nedându-ne seama cine suntem,
De unde venim și,
Încotro ne ducem,
Rămânând în fond,
O păpușă gonită de vânt,
Și îngropată de ploi la întâmplare,
Undeva la o margine.

Luminează-ne, Doamne,
Cel puțin arareori,
Cu gânduri bune,
Înțelepte, Roditoare,
Căci trecându-ne veacul,
Cu apucături,
De cele care,
Eu ție, tu mie,
Ori tu pe el,
Ori el pe tine,
Jos cu cela,
Jos cu ista,
Și tot așa din an în an,
Din tată în fiu,
Din generație,
În generație,
Am distrus totul ce ni s-a nimerit,
La îndemână.

Pământurile,
Satele,
Vetrele,
Limba,
Și însuși felul nostru de a fi.

Am decăzut , Doamne,
Tot numărându-ne zilele,
De la o datorie,
La o altă datorie,
De la o supărare,
La o altă supărare,
De la o speranță,
La o altă speranță,
De la o alegere,
La o altă alegere,
De la o dezamăgire, la o altă dezamăgire…

Am sălbăticit, Doamne,
Tot înlocuind iubire cu patul,
Convingerile cu șiretenia,
Demnitatea cu rațiuni politice,
Fața,
Cu averea,
Slujirea cu trădarea.

Luminează-ne , Doamne,
Cu câte-un gând curat,
Adânc, omenesc.

Așa încât,
Să ne putem aduna,
Sub acoperișul lui,
De la părinți,
De la strămoși,
Până la urmașii,
Ce vor să vină.

Pornind prin streinătăți,
Prin vremuri străbătând,
Mizerie,
Sărăcie,
Nedreptate,
Vom duce,
Crucea Destinului,
Cât ni s-a dat,
Până la locul hotărât,
De către Tine,
Simțind,
La fiece pas,
La fiece cotitură,
Ajutorul,
Bunătatea,
Și Binecuvântarea Ta.

Întoarce-ne , Doamne,
Acea respirație,
Largă, senină,
Care să cuprindă,
În sinea sa,
Toată frumusețea,
Toată adâncimea,
Toată tristețea,
Verbului matern.

Dăruiește-ne , Doamne,
Acea Bunăvoință,
Fără de margini,
Cu care vom privi,
Cu care vom primi,
Lumea,
Pentru ca atunci,
Luminarea cerească,
Va prinde rădăcini,
Va da roadă,
Așa ca să putem spune,
În ceasul de pe urmă,
C-am trăit și noi,
Pe lumea asta.
Și Dumnezeu,
A fost cu noi.

Amin."

(- art: Constantin Flondor)

Paulo Coelho - "Limbile vorbite de Dumnezeu"

"Un misionar spaniol vizita o insula, unde a intalnit trei preoti azteci.
- Cum va rugati sfintiile voastre?
- Avem numai o rugaciune - raspunse unul dintre azteci. 

Spunem: „Doamne, Tu esti Trei, noi suntem trei. Ai mila de noi".
- Frumoasa rugaciune, spuse misionarul. 

Dar nu este chiar o rugaciune pe care s-o asculte Dumnezeu. 

O sa va invat una mult mai buna.
Preotul ii invata o rugaciune catolica si pleca mai departe pe drumul crestinarii altora. 

Dupa cativa ani, aflat pe nava care-l ducea inapoi in Spania, a trecut iar pe langa acea insula. 

De pe punte, ii vazu pe cei trei preoti pe plaja - si le facu un semn de salut cu mana.
Atunci, cei trei se apropiara de nava, pasind pe apa.
- Parinte, parinte! - striga unul dintre ei cand ajunse aproape de nava. 

Mai invata-ne o data rugaciunea pe care o asculta Dumnezeu, pentru ca am uitat-o!
- Nu conteaza, spuse misionarul, vazand minunea. 

Si-I ceru iertare lui Dumnezeu pentru ca nu intelesese ca El vorbea toate limbile."

Iata, in continuare, cateva asemenea rugaciuni:

Dhammapada (atribuita lui Buddha):
"In loc de o mie de cuvinte, mai bine numai unul, dar care-aduce Pacea.
In loc de o mie de versuri, mai bine numai unul, dar care-arata Frumosul.
In loc de-o mie de cantari, mai bine una, dar care-mprastie doar bucurie."

Mevlana Jelaluddin Rumi (sec. XIII):
"Acolo, afara, dincolo de ce e bine si dincolo de ce e rau exista un camp imens. 

Ne vom intalni acolo."

Profetul Mohammed (sec. VII)
Oh, Allah! Eu te intreb pentru ca tu stii tot, cunosti chiar si lucrurile nevazute.
Daca ce fac eu e bine pentru mine si pentru religia mea, pentru viata mea de acum si de dincolo, atunci fie-mi sarcina usoara si binecuvantata..
Daca ce fac acum e rau pentru mine si pentru religia mea, pentru viata mea de acum si de dincolo, departeaza de mine sarcina aceasta.

Iisus din Nazaret, Matei 7; 7-8
Cere si vei primi.
Cauta si vei gasi.
Bate si ti se va deschide.
Pentru ca cine cere, primeste; cine cauta, gaseste; cui bate, i se deschide usa.

Rugaciune iudaica pentru pace
Sa suim pe muntele Domnului, unde vom putea umbla cu El. Sa ne preschimbam spadele in pluguri si lancile in cosuri pentru fructe.
Niciun popor sa nu ridice sabia impotriva altuia si niciodata sa nu invatam arta razboiului. Si nimeni sa nu se teama de vecinul lui, pentru ca asa a spus Domnul.

Lao Tze, China - sec. VI i.H.
Ca sa fie pace in lume, trebuie ca popoarele sa traiasca in pace.
Pentru ca popoarele sa traiasca in pace, orasele nu trebuie sa se ridice unele impotriva altora.
Pentru a fi pace in orase, vecinii trebuie sa se inteleaga.
Ca sa fie pace intre vecini, trebuie ca armonia sa domneasca in familie.
Ca sa fie pace in casa, trebuie s-o gasesti in propria inima."

( - traducere de Gabriela Banu)

Psalmul 130 – „Psalmul deprofundis” - Un strigat din adancuri

„Din fundul adâncului, Te chem, Doamne!
Doamne, ascultă-mi glasul! Să ia aminte urechile Tale la glasul cererilor mele!
Dacă ai păstra, Doamne, aducerea-aminte a nelegiuirilor, cine ar putea sta în picioare, Doamne?
Dar la Tine este iertare, ca să fii temut.
Eu nădăjduiesc în Domnul, sufletul meu nădăjduieşte şi aştept făgăduinţa Lui.
Sufletul meu aşteaptă pe Domnul, mai mult decât aşteaptă străjerii dimineaţa, da, mai mult decât aşteaptă străjerii dimineaţa.
Israele, pune-ţi nădejdea în Domnul, căci la Domnul este îndurarea şi la El este belşug de răscumpărare!
El va răscumpăra pe Israel din toate nelegiuirile lui.”

(-art: Georges Rouault)

"Îngerul rugăciunii"

- Artist necunoscut. Copie a tabloului de Timofey Andreevich Neffa  (1805-1876)

Rugăciunea care se spune în ULTIMA ZI DIN AN.

„Doamne Dumnezeul nostru, Preasfântă Treime, Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt, Ţie, Doamne, ne plecăm genunchii sufletului şi ai trupului nostru. 

Ţie singurului Bun şi fără de păcat, Ţie adevăratului Dumnezeu, care ai făcut cerul şi pământul, marea şi izvoarele, toate cele văzute şi nevăzute. 

Ţie, Dumnezeule, ne închinăm, Te lăudăm, îţi mulţumim şi Te rugăm. 

Caută cu milostivire spre smerita noastră rugăciune şi primeşte mulţumirile, laudele şi cererile noastre.

Te rugăm, Dumnezeule, să ne dai răbdare, înţelepciune, dragoste desăvârşită, nădejde nezdruncinată şi toate virtuţile care ne trebuie ca să ne mântuim. 

Apără-ne de oameni gâlcevitori, de oameni rătăciţi, de patimi şi păcate. 

Ajută-ne, Doamne, să nu ne lepădăm de Tine în nici un fel. 

Te rugăm acum, Dumnezeul nostru, să cauţi cu milostivire. 

Și să faci ca să fie primite la Tine toate cele lucrate de noi, nevrednicii în numele Tău, în anii trecuţi până în clipa de faţă: rugăciunile, cântările, milosteniile la săraci şi toate ostenelile noastre. 

Căci ştim că noi nu avem nimic al nostru, ci am luat totul dintru ale Tale.

Învrednicește-ne, Doamne, cu harul Tău!

Deschide Doamne urechile sufletelor noastre, ca să audă glasul trâmbiţei Tale celei de mântuire şi să înviem pentru viaţa veşnică. Trimite tuturor creştinilor din toată lumea har şi putere, ca să biruiască pe satana. 

Și vino în ajutor la tot creştinul cel necăjit şi întristat, care are trebuinţă de ajutorul Tău. 

Doamne, noi, oile păşunii Tale, nu avem nici o altă apărare, ci numai Tu eşti apărătorul nostru cel puternic şi numai în Tine ne încredem, de aceea te rugăm să ne ajuţi şi să nu ne lepezi de la faţa Ta.

Adu-Ţi aminte Doamne şi de cei adormiţi din neamurile noastre, de părinţii noştri, de toţi fraţii şi surorile care au plecat dintre noi, de toţi cei ce s-au pomenit la Sfintele Liturghii şi sărindare şi pomeneşte-i întru împărăţia Ta.

Auzi-ne şi pe noi, Doamne Dumnezeul nostru, cum ai auzit pe Ucenicii Tăi când Te rugau, cum ai auzit pe Prooroci, pe Mucenici, pe Ierarhi, cum ai auzit pe Sfinţii Părinţi şi nu ne lepăda pe noi de la Faţa Ta, că zidirea Ta suntem şi pe alt Dumnezeu nu ştim, ci numai Tu eşti Dumnezeul nostru în care credem şi căruia ne închinăm Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh."

Amin.