.

"Vino și asează-te.
Peste două zile nu voi mai fi aici...
Și pe urmă...niciodată."
(Vasili Șukșin)




duminică, 31 decembrie 2017

joi, 28 decembrie 2017

AVINU MALKEINU – PĂRINTELE NOSTRU, REGELE NOSTRU



"Părintele nostru, Regele nostru,
Dinaintea Ta am păcătuit,
Am greşit.

Părintele nostru,
Singurul nostru Rege eşti Tu,
Nu avem alt rege, nu.

Fă bine pentru Numele Tău
Şi nimănui nu-i va fi rău.

Înnoieşte-ne un an bun,
Un an nou şi bun.

Împilările zvârlite pe umerii noştri zădărniceşte
Şi le opreşte.

Gândul celor ce ne urâsc opreşte,
Zădărniceşte.

Opreşte ale duşmanilor noştri ticluiri
Şi uneltiri.

Alungă orice clevetitor
Mincinos şi ticluitor.

Astupă gurile la ai noştri clevetitori
Şi bârfitori.

Ciuma şi sabia le opreşte,
La fel şi pierzania, păcatul, robia,
Distrugerea, ticăloşia,
De la fiii Legământului Tău le goneşte.

Nu lăsa să intre la aleşii Tăi molima, nebunia
Şi urgia.

Părintele nostru,
Pentru păcatele noastre Te rugăm: iertare,
Căci Tu eşti Bun şi Mare.

Şterge din faţa ochilor Tăi înscrisurile cu ale noastre păcate,
Toate.

Readu-ne la Tine prin pocăinţă,
Prin credinţă.

Trimite vindecare bolnavilor neamului Tău,
De orice boală, de orice rău.

Şterge orice judecată grea,
Orice pedeapsă rea.

Ţine-ne minte; în faţa Ta,
Pe veci ne vom afla.

În Cartea Vieţii înscrie-ne cu-o viaţă bună,
Fericită şi bună.

Înscrie-ne în Cartea Mântuirii
Şi izbăvirii.

Înscrie-ne în Cartea Câştigului spre a ne putea întreţine
Şi a ne hrăni bine.

Înscrie-ne în Cartea Meritelor
Şi a faptelor bune tuturor.

În Cartea Iertării ne înscrie,
Iertare şi îngăduinţă să ne fie.

Fă să răsară pentru noi izbăvire
Şi mântuire.

Înalţă raza de lumină poporului Tău Israel,
Ca altădată, la fel.

Luminează calea lui Mesia, Unsul Tău,
Urmaşul lui David, fiul său.

Umple mâinile noastre cu ale Tale Binecuvântări,
Până în cele mai înalte zări.

Umple hambarele cu rod bogat,
Îmbelşugat.

Părintele nostru,
Ascultă-ne glasul, fie-Ţi milă, noi Te iubim,
Vrem să trăim.

Primeşte cu milă şi bunăvoinţă a noastră rugăciune
Şi cuvintele ei bune.

Deschide Porţile Cerului rugii noastre,
Mai sus de cele mai înalte astre.

Aminteşte-ţi că suntem ţărână şi pământ
Şi avem cu Tine legământ.

Nu ne trimite înapoi cu mâinile goale, nu ne alunga,
Primeşte ruga noastră cu Mila Ta.

Fă ca acum să fie ceasul milei şi mântuirii,
Îngăduirii.

De noi şi de pruncii noştri ai milă,
Ai milă.

Părintele nostru,
Fă asta pentru martirii ce au murit pentru Numele Tău Sfânt,
Pe acest pământ.

Fă asta pentru cei măcelăriţi mărturisind Unicitatea Ta,
Nu-i uita.

Fă asta pentru cei trecuţi prin foc şi apă ca Numele Tău să-L sfinţească,
Să-L slăvească.

Răzbună sângele vărsat de robii Tăi,
Omorâţi de cei răi.

Fă asta, dacă nu pentru noi – pentru Tine
Şi nouă ne va fi bine.

Fă asta pentru Tine, mântuieşte-ne,
Izbăveşte-ne.

Fă asta pentru Mila Ta neţărmurită,
Neîngrădită.

Părintele nostru,
Fă asta pentru Numele Tău cel Mare,
Înfricoşător, viteaz şi tare,
Pe care şi noi îl purtăm
Şi nu-L uităm.

Părintele nostru, Regele nostru,
Cu toate că nu putem spune,
Că am fi făcut fapte bune,
Cu toate că nu am făcut nici o bună faptă,
Pentru care să putem primi răsplată,
De noi ai milă, Te îndură,
Salveză-ne de orice ură,
Pomană-ţi cerem, nu dreptate,
Te rugăm, mântuieşte-ne în toate."



Traducere de: Lucian-Zeev Herşcovici

[Poem sinagogal recitat evreii aşkenazi în primele zece zile ale anului nou, de la 1 Tişrei (Roş Haşana, Anul nou evreiesc) la 10 Tişrei (Ziua Expierii, „Yom Kipur”). Compus probabil în Germania în secolul al 12-lea. Într-o forma puţin diferită, este recitat şi în zilele de post din restul anului. După câte ştim, este prima traducere versificată în limba română, celelalte traduceri fiind în proză]


miercuri, 27 decembrie 2017

Emanuel Swedenborg: omul care a vazut si descris RAIUL


"In 1688 se nastea, la Stockolm, Emanuel Swedenborg, cel care avea sa-i inspire profund pe William Blake, Fiodor Dostoievski si pe Carl Gustav Jung. Intre 1729 si 1734 a publicat trei volume din Opere de filosofie si mineralogie.

Pe cand se afla in Olanda a trait cateva experiente spirituale extraordinar de profunde, urmate apoi de revelatii mistice si transcedentale in perioada cand lucra in Anglia. In 1798 ii apare o lucrare fundamentala pentru esoterism: Arcana Coelestia. Va fi judecat pentru erezie, la Gothenburg, fiind acuzat pentru lucrarea Adevarata Religie Crestina, in care dezvolta o teologie total diferita de cea canonica. Dupa moartea sa, discipolii au infiintat in 1787 Biserica Noului Ierusalim si ritul operativ Swedenborg.

Opera sa este incununata prin De Coelo et eius Mirabilibus et de Inferno (Raiul si Iadul) in care isi etaleaza viziunile despre lumea spirituala. In esenta, descopera ca lumea celesta este la fel de reala ca si cea laica. Iata un pasaj din carte, revelator pentru a-i contura tema centrala: “Ingerii sunt uimiti cand aud ca exista practic oameni care pun totul pe seama naturii si nimic pe seama Fiintei Divine, oameni care cred ca trupurile lor, unde se contopesc atatea minuni ceresti, sunt modelata doar de natura-care cred ca ratiunea are ca sursa tot natura. Dar, de si-ar inalta putin mintiile, ar putea vedea ca asemenea lucruri ne sunt date de Fiinta Divina, si nu de natura; ca natura a fost creata doar pentru a invesmanta ceea ce este spiritual, si pentru a-l prezenta, drept echivalentul ei, pe cea mai de jos treapta a ordinii. Ingerii ii compara pe acesti oameni cu bufnitele, care vad in intuneric, dar nu vad in lumina.”

Experientele transcedentale si trairile interioare ale lui Swedenborg contrazic mitul ca Paradisul este o peninsula de nori, amorfa si decorata kitch in care niste ingerasi rubensieni dau fara de sens din aripioare gudurandu-se la picioarele tronului Celui Prea Inalt. Dimpotriva, viziunea raiului contureaza un taram, o lume organizata si ierarhizata pe diferite niveluri, regiuni si comunitati. 

Cu un spirit stiintific si o putere de sinteza, uimitoare, Swedenborg cartografiaza viata cereasca dupa cum urmeaza:
 *Raiul este compus din doua dimensiuni: Imparatia Cereasca si cea Spirituala. Ingerii din dimensiunea celesta, au o constiinta superioara, direct conectata la LOGOS. Cei din imparatia spirituala sunt animati in primul rand de dragostea fata de aproape, iubirea lui Dumnezeu este un proces al gandirii si al memoriei.
 *Sunt, de fapt trei ceruri: cel launtric, cel intermediar si cerul exterior. Aceasta este, de fapt si matricea mentala si spirituala a omului. Suntem asadar, o experesiea a configuratiei raiului. Dincolo de Porti, suntem asteptati de ingerii din cerul exterior, sau cel intermediar, in functie de raportatrile noastre, din timpul vietii la Bine, Adevar si Frumos. Cei care ajung in cerul interior s-au mantuit, au fuzionat cu prima lumina, au cunoscut Calea, Adevarul si Viata.
 *Raiul fiinteaza in unitate imbinand toate elementele si totodata reflecatanadu-se in fiecare element. “Dumnezeu se reveleaza Siesi oglindindu-se in cioburile creatiei“. Fiecare comunitate este expresia raiului intr-o forma mai restransa. Aici se aplica principiul divin: “cu totii Unu suntem“.
 *Lumina raiului are intensitatea fiecarei comunitati.Spre centrul raiului, ea devine din ce in ce mai pura, inspre cercurile exterioare, lumina devine laptoasa, totul pare mai incetosat, insa se afla scaldat in lumina divina, mult mai pregnant decat pe pamant.
 *Exista vami intre ceruri. Si aici este nevoie de evolutie, de extindere a constiintei ca sa poti trece de la un cer la altul. Daca incerci sa arzi etapele te vei confrunta cu suferinta.
 *Fiind un taram al iubirii neconditionate si pure, raiul nu admite decat adevarul. Spiritele nu pot avea secrete. “In rai nu-ti poti ascunde afectiunile“. Aici definitoriu este verbul a fiinta. Cele precum a aveasau nu au nici o importanta.
 *Raiul este structurat ca o comunitate, ca o tara cu zone urbane si rurale de aici si fraza lui Iisus “In casa Tatalui Meu sunt multe locasuri” (Ioan 14:2)"


- art: Alexey Terenin




marți, 26 decembrie 2017

Antoine de Saint-Exupéry - „Învață-mă arta pașilor mici”


„Doamne, nu-ți cer minuni și nici lucruri imposibile, îți cer doar putere pentru fiecare zi. 
Învață-mă arta pașilor mici.

Fă-mă antent și inventiv, ca în rutina zilelor să mă pot opri în fața descoperirilor și a experienței care m-au intrigat.

Învață-mă să gestionez corect timpul vieții mele. 
Oferă-mi un simț al observației, pentru a putea diferenția lucrurile importante de cele mai puțin importante.

Îți cer să-mi dai puterea reținerii și a înțelegerii, ca în viață să nu deviez de la ceea ce este important, dar să-mi planific rațional timpul, să pot vedea și vârful muntelui, și valea și uneori să pot găsi timp pentru bucuria artei.

Ajută-mă să înțeleg că visele nu sunt un ajutor. Nici dorul față de trecut, nici dorințele față de viitor. 
Ajută-mă să fiu aici și acum și să percep această clipă ca cea mai importantă.

Apără-mă de credința naivă că totul în viață trebuie să fie ușor. Oferă-mi conștientizarea faptului că toate greutățile, înfrângerile, căderile și nemulțumirile sunt o parte firească a vieții, datorită căreia creștem și ne dezvoltăm.

Adu-mi aminte că inima mereu e în conflict cu rațiunea. 
Trimite-mi la momentul potrivit pe cineva care va avea curajul să-mi spună adevărul, dar să o facă cu dragoste.

Știu, multe probleme se rezolvă fără să faci nimic, deci învață-mă să aștept.

Știi cât de mult avem nevoie de prietenie. 
Ajută-mă să merit acest dar al sorții.

Dă-mi o fantezie bogată, ca la momentul potrivit, la timpul potrivit, vorbind sau tăcând, să pot oferi cuiva căldura necesară.

Fă-mă omul care poate ajunge și până la cei căzuți. 
Ferește-mă de frica evitării lucrurilor importante din viață.

Nu-mi da ceea ce vreau, dar ceea ce-mi trebuie cu adevărat.

Învață-mă arta pașilor mici.”

.

- foto Razvan Voiculescu (Tara Lapusului)

luni, 25 decembrie 2017

„Să nu-ncerci viaţa s-o pricepi, atunci se face sărbătoare...“



- pink mondays

initiativa: cybershamans.blogspot.ro


Când începe Crăciunul?

"Când cel slab iartă celui puternic slăbiciunea,
Când cel puternic forțele celui slab iubește,
Când cel ce are împarte cu cel ce n-are,
Când gălăgiosul zăbovește lângă cel tăcut
Și înțelege ce tăcutul vrea să-i declare,
Când cele liniștite devin sonore și cele sonore liniștite,
Când cele semnificative devin nesemnificative,
Și cele aparent nesemnificative devin decisive,
Când, în mijlocul tenebrelor, o mică lumină
promite adăpost și viață senină,
în acest moment, într-un unic moment,
începe Crăciunul!"

(Rolf Krenzer)




sâmbătă, 23 decembrie 2017

"Mother!" (2017)


"Mother! este o experienta de neuitat.
Incep prin a spune, ca multa lume o sa deteste acest film, o sa li se para prea tulburator sau pur si simplu nu au idee ce se petrece. Ma bucur ca nu fac parte din majoritate.

Bun, o sa incerc sa explic Mother! pentru cei ce nu au inteles filmul, sau nu au fost interesati sa caute despre ce este intr-adevar vorba.

In primul rand, filmul este o alegorie biblica. Dupa cum am fost invatati, Dumnezeu a creat raiul si pamantul. La inceputul filmului, regizorul creeaza un rai pe pamant, reprezentat de casa. Javier Bardem (Him) este Dumnezeu, Jennifer Lawrence (mother) este mama natura. Caracterul lui Javier Bardem este un poet, el creeaza, la fel ca si Dumnezeu.

Cei doi au trait in pace, pana intr-o zi, cand un strain, Ed Harris (man) vine si bate la usa. El are nevoie de ajutor si sotul decide sa-l primeasca inauntru. Dupa ce vedem ca ii se face rau, Mother merge in baie si vede ca sotul ei il ajuta pe strain, si pune mana deasupra coastei, unde este plin de sange. Din aceasta scena realizam ca personajul lui Ed Harris este Adam.
Urmatoarea zi, o femeie ajunge sa bata la usa. Personajul lui Michelle Pfeiffer (woman) este Eva. Cuplul are doi fii, jucati de Domnhall Gleeson (older son) si Brian Gleeson (younger brother) acestia ii reprezinta pe Cain si Abel. Realizam asta dupa ce aflam ca fiul cel mic este favorizat, la fel cum Dumnezeu a preferat jertfa lui Abel. Fiul cel mare, fiind gelos pe cel mic, il omoara, la fel cum s-a intamplat si cu Cain Si Abel.

Cristalul, pe care Man si Woman ajung sa-l sparga reprezinta fructul interzis din biblie (marul), lucru ce l-a infuriat pe Him. Din nou, o referinta din biblie.

Scena ce a dat nastere controverselor este atunci cand bebelusul (Iisus) este mancat de oameni. Him a vrut sa-l arate oamenilor, crezand ca toti il vor iubi pe fiul sau, asadar sacrificiul reprezinta ororile prin care a trecut Mantuitorul.

Nu cred ca am atins tot ce voiam sa transmit, pot chiar sa ma insel.. filmele lui Aronosfky au tot felul de semnificatii incat imi e greu sa ma exprim cum trebuie.

In final, pot spune ca Mother! este cel mai controversat film din ultimii ani. Daca o sa-l detestati sau o sa-l iubiti, depinde doar de voi. Dar cu siguranta va pot spune, acest film nu o sa-l uitati."


***

vineri, 22 decembrie 2017

joi, 21 decembrie 2017

miercuri, 20 decembrie 2017

marți, 19 decembrie 2017

luni, 18 decembrie 2017

- pink mondays



initiativa: cybershamans.blogspot.ro


duminică, 17 decembrie 2017

Mihail Bulgakov - „Maestrul și Margareta”



„Nu cere nimic niciodată! Nimic și niciodată, mai ales de la oamenii mai puternici ca tine. Ei îți vor propune și îți vor oferi totul din propria inițiativă.”





sâmbătă, 16 decembrie 2017




Se tânguie ușa-mpinsă spre regrete, iar prin unghere mai țipă câte-o amintire; ferestrele au înțepenit opace spre-o altă lume și-n pod mai bântuie nemplinirea din iubire...
Doar panta acoperișului mă-mbie.   
 
Și-n cer e acoperișu casei mele.


vineri, 15 decembrie 2017

- reflexii in oglinda (46)




"- Nu spatele te doare, ci povara pe care o porți.
- Nu ochii te dor, doar nedreptatea / ceea ce trebuie să vezi.
- Nu capul te doare, ci gândurile care sunt în el.
- Nu gâtul te doare, doar ceea ce nu exprimi sau ceea ce spui
cu furie.
- Nu stomacul este care te doare, doar ceea ce sufletul tău nu
digeră.
- Nu ficatul te doare, doar furia pe care o porți.
- Nu Inima te doare, doar absența dragostei!


Și IUBIREA este cel mai puternic medicament! "


  (Ada Luz Marquez)
***

  (- initiativa : Sorin)





Koson Ohara


joi, 14 decembrie 2017

Nichita Stănescu



"Ca să poţi să te fii, stai locului şi sfinţeşte-l, iar în călătorie trimite-ţi numai ochiul.
Vai de cel care se odihneşte la umbra copacului sădit de strămoşul altuia. 
Lasă-te ars de soare, dacă n-ai moştenit vreo umbră de arbore. Sădeşte-te tu însuţi, dacă nu s-a sădit pentru tine! 
Fii strămoş, dacă n-ai avut norocul să fii strănepot."


"O, prietene, cum este albastrul tau ?" (Nichita)


miercuri, 13 decembrie 2017

Merlin's Magic - Reiki (1995)

Cuvinte si imagini...


"Sunt un poem scurt
Pe o pagina cu loc destul pentru încă unul.
Împarte cu mine acest câmp alb
Lat cât un hectar de nea
Imaculat, în afară de aceste urme mici
Ca pașii de păsări.
Haide! Acum!
Ăsta e jgheabul valului,
Secundele de după fulger,
Felia subțire de tăcere de după finalul muzicii,
Gerul dinainte de dezghet.
Grăbește-te!
Întinde-te lângă mine!
Fă îngeri!
Fă demoni!
Fă ceea ce ești!"


( o prietena mi-a daruit aceasta poezie, spunandu-mi ca este luata dintr-un film)

- art: Evghenia Dvoskina
*

marți, 12 decembrie 2017

Sunt într-o așteptare plină de presimțiri.
De-o viață.
Pentru fiecare presimțire mi-am aruncat întrebătile-n aer, si-acum miriștea lumii mi-e goală.

sursa - nikaaphotography.com



luni, 11 decembrie 2017

Pamela Redmond Satran:



“O FEMEIE AR TREBUI SA AIBA...
Destui bani bani ca sa se poata muta…
Sa isi inchirieze un loc al ei chiar daca
Nu vrea sa faca asta niciodata
Sau nu are nevoie…
Ceva perfect cu care sa se imbrace daca un angajtor sau
Iubitul visurilor ei i-ar spune sa se intalneasca intr-o ora…
O FEMEIE AR TREBUI SA AIBA...
O tinerete pe care va fi multumita sa o lase in urma…
Un trecut suculent pe care sa il povesteasca in
Perioada batranetii…
O FEMEIE AR TREBUI SA AIBA.
Un set de surubelnite, o masina de gaurit, si un sutien negru din dantela…
Un prieten care o face mereu sa rada…
Si unul care o lasa sa planga…
O FEMEIE AR TREBUI SA AIBA...
Sentimentul de control asupa destinului sau...
ORICE FEMEIE AR TREBUI SA STIE…
Cum sa se indragosteasca fara sa se piarda pe ea insasi..
CUM SA RENUNTE LA UN JOB,
SA SE DESPARTA DE UN IUBIT
SI SA ISI CONFRUNTE UN PRIETEN
FARA SA ISI RUINEZE PRIETENIA…
Cand sa incerce mai mult…
Si cand e TIMPUL SA PLECE…
ORICE FEMEIE AR TREBUI SA STIE…
Ca nu isi poate schimba lungimea coapselor,
Largimea soldurilor,
Sau natura parintilor sai..
Ca poate nu a avut copilaria perfecta…
Dar acum s-a sfarsit…
ORICE FEMEIE AR TREBUI SA STIE…
Ceea ce ar face sau nu ar mai face pentru iubire…
Cum sa traiasca singura…
Chiar daca nu ii place acest lucru…
ORICE FEMEIE AR TREBUI SA STIE…
In cine poate sa aiba incredere,
Si in cine sa nu aiba incredere,
Si de ce ar trebui sa isi asume responsabilitate…
ORICE FEMEIE AR TREBUI SA STIE…
Catre ce se indreapta…
Poate sa fie masa de bucatarie din casa unui prieten..
Sau o cabana frumoasa in padure…
Si cand sufletul ei are nevoie de alinare…
ORICE FEMEIE AR TREBUI SA STIE
Ceea ce poate si ceea ce nu poate sa indeplineasca intr-o zi…
O luna…
Un an…”


- pink mondays





initiativa: cybershamans.blogspot.ro



duminică, 10 decembrie 2017

Indigo Girls - Closer to Fine

Claude Aveline: "Portretul păsării-care-nu-e "


"Iată portretul Păsării-Care-Nu-E.
Nu-i vina ei că cel ce le face pe toate
A uitat să o facă
Seamănă cu multe păsări, pentru că viețuitoarele
care nu sunt seamănă cu cele care sunt.
Dar cele care nu sunt nu au nume.
Iată de ce pasărea noastră se cheamă Pasărea-Care-Nu-E.
Și iată de ce e atât de tristă.
Poate că doarme încă sau așteaptă să i se îngăduie a fi.
Ar vrea să știe dacă poate să deschidă ciocul, dacă
are aripi, dacă nu-și pierde culorile
când se scufundă în apă, ca o pasăre adevărată.
Ar vrea să se audă cântând.
Ar vrea să-i fie teamă c-ar putea să moară.
Ar vrea să facă pui mici, foarte urâți și foarte vii.
Pasărea-Care-Nu-E visează să nu mai fie un vis.
Nimeni nu e mulțumit, niciodată, nicăieri.
Cum vreți oare ca lumea să meargă bine în condițiile astea?"



Lucian Blaga - "Din cer a venit un cântec de lebădă "


"Din cer a venit un cântec de lebădă.
Îl aud fecioarele ce umblă cu frumuseţi desculţe
peste muguri. Şi pretutindeni îl aud eu şi tu.


Călugării şi-au închis rugăciunile
în pivniţele pământului. Toate-au încetat
murind sub zăvor.

Sângeram din mâni, din cuget şi din ochi.
În zadar mai cauţi în ce-ai vrea să crezi.
Ţărâna e plină de zumzetul tainelor,
dar prea e aproape de călcâie
şi prea e departe de frunte.
Am privit, am umblat, şi iată cânt:
cui să mă-nchin, la ce să mă-nchin?

Cineva a-nveninat fântânile omului.
Fără să ştiu mi-am muiat şi eu mânile
în apele lor. Şi-acuma strig:
O, nu mai sunt vrednic
Să trăiesc printre pomi şi printre pietre.
Lucruri mici,
lucruri mari,
lucruri sălbatice - omorâţi-mi inima!"