.

"Vino și asează-te.
Peste două zile nu voi mai fi aici...
Și pe urmă...niciodată."
(Vasili Șukșin)




luni, 30 aprilie 2018

duminică, 29 aprilie 2018

Rainer Maria Rilke:


"Fii răbdător cu toate câte sunt neclare în inima ta, încearcă să iubeşti întrebările.
Nu căuta răspunsuri care nu pot fi date, pentru că, oricum, nu ai fi în stare să convieţuieşti cu ele.
Iubeşte-ţi întrebările.
Poate îţi va fi dat, fără ca măcar tu să observi asta, îţi va fi dat să trăieşti până în ziua aceea, acum atât de îndepărtată, în care vei primi şi răspunsul."

sâmbătă, 28 aprilie 2018

Geniul gloatei - de Charles Bukowski



"există îndeajuns de multă înşelăciune, absurdă violenţă plină de ură în omul 
de rând pentru a aproviziona orice armată sau orice zi anume
şi cei mai pricepuţi în crime sunt cei care predică împotriva crimelor
iar cei mai dedaţi urii sunt cei care preaslăvesc dragostea
şi cei mai meseriaşi în război sunt cei care laudă pacea

acei care predică despre Dumnezeu, au nevoie de Dumnezeu
acei care predică despre pace nu au pace
acei care predică despre dragoste nu au dragoste

fereşte-te de predicatori
fereşte-te de aşa zişii cunoscători
fereşte-te de cei care citesc mereu cărţi
fereşte-te deopotrivă de cei care detestă sărăcia
şi de cei care sunt mândri de ea
fereşte-te de cei care sunt gata să te laude
căci au nevoie de laude în schimb
fereşte-te de cei gata să interzică ceva
întrucât le este frică de ceea ce nu ştiu
fereşte-te de cei care au nevoie de gloată căci
ei nu reprezintă nimic de unii singuri
fereşte-te de bărbatul obişnuit, de femeia obişnuită
fereşte-te de dragostea lor, dragostea lor este obişnuită
caută obişnuinţă

dar există un geniu în ura lor
există îndeajuns geniu în ura lor pentru a te ucide
pentru a omorî pe cineva
repugnându-şi singurătatea
neînţelegând singurătatea
ei vor încerca să distrugă orice este diferit de ei
nefiind în stare să creeze artă
ei nu vor înţelege arta
vor considera eşecul lor ca şi creatori
numai ca un eşec al lumii
fără să fie în stare să iubească deplin
vor gândi că dragostea lor este incompletă
şi apoi te vor urî
iar ura lor va fi perfectă

precum un diamant sclipitor
precum un cuţit
precum un munte
precum un tigru
precum cucuta

este arta lor cea mai fină."


(- art: Ilaria Camorali)


vineri, 27 aprilie 2018

"Altered Carbon" - 2018 (serial)


Totul se-ntampla "candva".
 Poe are hotelul Corbul ...asa ca "nevermore " n-o sa-ti dai seama cat e din trecut, cat din prezent si ce-o mai fi cu viitorul...
Mi-a placut chiar de la generic...simbolul uroborusul ( sarpele care se autodevoreaza sugerand recreerea de sine, permanenta reintoarcere). 



"Fiecare are doua arme - pe el insusi si pe celalalt. 
Forta lupului nu sta in colti, viteza si iscusinta, ci in haita. 
In orice lume ati ajunge faceti-va o haita."






joi, 26 aprilie 2018

"Timpul, el singur peste tot, eu insumi, si dupa aceea."


- foto: Annie Leibovitz
- Versul lui Nichita



marți, 24 aprilie 2018

"impromtus"...


Ce nebunie ca, la anii mei (64 !), să fac cale-ntoarsă  ca să-mi găsesc momentul când am luat hotărârea de-a afla ce-i cu dragostea în lume; și cum de lumea n-o găsește ?!
Majoritatea fetelor din generația mea erau prinse ca-ntr-o vrajă, de harfa răsturnată a verii lui Ionel Teodoreanu.
Și o urmam, hipnotic...în sălile de teatru, în liniștea unei expoziții de pictură, la lecțiile-concert de la Ateneu sau, înfrigurate, ținâdu-ne de mână de cum începea uvertura operei "Rigoletto"; sau fără să mai răsuflăm ne străduiam să prindem acel "pas de deux" al Magdalenei Popa...
Doamne, câte caiete se sfârșeau zdrențuite, de cuvintele noastre !
Apoi, a urmat Virginia Woolf...de ne luam la-ntrecere cu toate ziarele purtate de vânt sau ne îngustam privirea, doar-doar vom reuși să încetinim fuga câinilor în goana lor după un șomoiog mototolit de știrea vremii.
Apoi...
Chiar nu știu cum s-a-ntâmplat. 
Cineva/ceva, m-a aruncat în lupta cu ridicolul, defectele și propia-mi prostie.
Și așa am devenit un monstru al singurătății și indiferenței.
Nu am avut dorințe...poate doar rugăciuni să ies din partea întunecata a minții și să nu mi se îngaduie să port mască.
Și n-am purtat !
Până acum...până aici, în astă lume virtuală, în care diferențele dintre noi sunt așa de mici, unde câteva cuvinte scrise deschid uși pe unde poți pătrunde în suflete ...Aici, unde am regăsit trecutele cuvinte din caietele tinereții noastre, renăscând cu aceeași vrajă în cărtile publicate de fiii/fiicele noastre, care aduc numai trupul lor... să cânte pe harfa sfărâmată a ultimilor noastre anotimpuri! 



( ..si restul e tacere )


luni, 23 aprilie 2018

- pink mondays




initiativa: cybershamans.blogspot.ro




sâmbătă, 21 aprilie 2018

„Pe harpa răsturnată a ierburilor tale, Vară, trupul şi sufletul meu sunt începutul unui mare cântec şi tremurul mâinii care-l caută”







                                               – din „Lorelei”, romanul lui Ionel Teodoreanu.


vineri, 20 aprilie 2018

Toate bolile vin de la cap…Tristețea cauzează boli pulmonare, furia hepatice…Ce spun chinezii despre sănătatea noastră mentală…


"Medicina chineză tradiționistă presupune că fiecărui organ îi corespunde un anumit sentiment sau o emoție.
Chinezii consideră că emoțiile și sentimentele atât negative cât și pozitive răspund de majoritatea bolilor din organismul nostru.
Apa, aerul, pământul, focul și metalul există toate la noi în organism!
Astfel, pentru a avea o sănătate bună e nevoie să menții în echilibru aceste 5 elemente.

Vocea răgușită e cauzată de un deficit energetic la nivelul plămânilor

Fața galbenă – Deficit energetic la nivelul splinei

Ochii roșii – Probleme legate de ficat

Infertilitatea e legată de probleme renale

Sentimentele și emoțiile sunt cauza principală a bolilor:

Bolile de plămâni – tristețe

Bolile de ficat – furie

Bolile de rinichi – frica

Bolile de stomac – anxietate, nervozitate

Chinezii mai cred că fiecărui organ îi aparține și câte o aromă. Astfel în dependență de miros, afectezi sau tămădui anumite organe, care sunt strâns legate de anumite arome.
Spre exemplu:
Plămânii – cer condimente iuți
Ficatul – condimente acre
Splina – condimente dulci
Rinicii – condimente sărate

Fiecare organ are fluxul său energetic, care se numește din chineză „chi“ și este legată de circulația sanguină.
Chinezii cred că sângele este sursa de energie a corpului, care influențează celelalte câmpuri energetice ale organismului.

Rinichii sunt considerați cel mai important organ, izvorul energiei yin și yang. Sunt asociați cu sistemul scheletic, auzul și frica.
Înbolnăvirea rinichilor se răsfrânge asupra tuturor organelor.

În medicina chineză, fiecărui organ îi aparține un anotimp:
Ficatul – este sălașul vântului.
Dereglarea lui poate general amețeli, dureri de cap.
Ficatul sănătos provoacă gânduri proaspete, lucide, naște lideri.

Bonus: Iata ce se intampla cu inima, creierul si cu talia daca consumati 3 banane pe zi!
Bananele sunt un fruct delicios si versatil, aduce si mari beneficii sanatatii noastre.
Dar din nefericire, multe dintre beneficiile pe care le aduce pentru sanatatea noastra sunt necunoscute, motiv pentru care, in acest articol, va vom arata cateva dintre beneficiile pe care bananele le aduc sanatatii noastre, astfel incat sa nu ezitati sa le consumati zilnic.
Creste nivelul de energie deoarece bananele contin 108 calorii.
Regleaza sistemul digestiv datorita continutului ridicat de nutrienti. Acestea contin vitaminele B6, biotina si C, mangan si fibre dietetice, facand-o excelenta pentru pierderea in greutate.
Daca faceti sport, acestea va vor ajuta sa refaceti nivelul de potasiu si sa recuperati energia cu carbohidrati.
Reduceti riscul de infarct
Protejeaza creierul impotriva multor boli deoarece acest fruct contine potasiu.
Combate stresul pentru ca ajuta la stabilirea pulsului prin reducerea stresului.
Consolideaza oasele deoarece potasiu pe care acestea il contin reduce pierderea calciului.
Creste nivelul de hemoglobina deoarece bananele sunt bogate in fier, evitand anemia.
Combaterea constipatiei deoarece acestea regleaza functia intestinelor.
Va ajuta sa va lasati de fumat datorita vitaminele si mineralelor continute ce reduc efectele nicotinei.
Acum ca stiti unele dintre beneficiile asupra sanatatii ale consumului de 3 banane pe zi, nu ezitati sa consumati mai multe banane si sa recomandati articolul."


joi, 19 aprilie 2018

Lear: "Nimic nu iese din nimic."



din William Shakespeare - "Regele Lear"


marți, 17 aprilie 2018

...cei care cu adevărat tămăduiesc/vindecă/salvează



"Asta se întâmplă cu toți cei care cu adevărat tămăduiesc/vindecă/salvează pe alții.
Oferă, dăruiesc, se sacrifică...
Iar și iar.
Dar pentru ce?
Ceilalți culeg roadele și taie ramurile, iar din cei ce dăruiesc rămâne doar un ciot.
De aceea nu auzi niciodată de unul ca acela spunandu-se că "a trăit fericit până la adânci bătrâneți."


luni, 16 aprilie 2018

- pink mondays




initiativa: cybershamans.blogspot.ro

                                                 

duminică, 15 aprilie 2018

"Good on trial" 2008


(O rugaciune a lui Moise, omul lui Dumnezeu.)

1.  Doamne, Tu ai fost locul nostru de adapost, din neam in neam.

2. Inainte ca sa se fi nascut muntii si inainte ca sa se fi facut pamantul si lumea, din vesnicie in vesnicie, Tu esti Dumnezeu!

3. Tu intorci pe oameni in tarana si zici: "Intoarceti-va, fiii oamenilor!"

4. Caci inaintea Ta, o mie de ani sunt ca ziua de ieri, care a trecut, si ca o straja din noapte.

5. Ii maturi ca un vis: dimineata sunt ca iarba care incolteste iarasi:

6. infloreste dimineata si creste, iar seara este taiata si se usuca.

7. Noi suntem mistuiti de mania Ta si ingroziti de urgia Ta.

8. Tu pui inaintea Ta nelegiuirile noastre si scoti la lumina fetei Tale pacatele noastre cele ascunse.

9. Toate zilele noastre pier de urgia Ta, vedem cum ni se duc anii ca un sunet.

10. Anii vietii noastre se ridica la saptezeci de ani, iar, pentru cei mai tari, la optzeci de ani; si lucrul cu care se mandreste omul in timpul lor nu este decat truda si durere, caci trece iute, si noi zburam.

11. Dar cine ia seama la taria maniei Tale si la urgia Ta, asa cum se cuvine sa se teama de Tine?

12. Invata-ne sa ne numaram bine zilele, ca sa capatam o inima inteleapta!

13. Intoarce-Te, Doamne! Pana cand zabovesti? Ai mila de robii Tai!

14. Satura-ne in fiecare dimineata de bunatatea Ta, si toata viata noastra ne vom bucura si ne vom inveseli.

15. Inveseleste-ne tot atatea zile cate ne-ai smerit, tot atatia ani cat am vazut nenorocirea!

16. Sa se arate robilor Tai lucrarea Ta, si slava Ta, fiilor lor!

17. Fie peste noi bunavointa Domnului Dumnezeului nostru! Si intareste lucrarea mainilor noastre, da, intareste lucrarea mainilor noastre!"


Psalmul 90)



sâmbătă, 14 aprilie 2018

God on Trial (Masterpiece, 2008)



" Nimic din ce este aici, nu este un accident.
Murdăria este parte din sistem, la fel ca și gardul de sârmă, lumina reflectoarelor si ...tot echipamentul.
Servește unui scop.
Este aici să va ia demnitatea, umanitatea.
Demnitatea voastră.
Umanitatea voastră.
Este parte din proces.
În loc să aducă germani obișnuiți să vă omoare, trebuie să le arate că noi suntem ceea ce germanii obișnuiți au fost învățați, să creadă ca suntem murdari, fără frică și fără Dumnezeu.
Când voi veniți aici, ei vă iau propietatea; vă iau numele; vă taie părul, vă iau copiii, soțiile, mamele.
Chiar și unele sentimente.
Tot ceea ce v-a făcut oameni, vă este luat.
Nu-i lăsați să vă ia și Dumnezeul!
Nu contează cât de prostesc și nefolositor pare că este, legământul este al vostru.
Dumnezeu este Dumnezeul vostru!
Chiar dacă el nu există.
Păstrați-L!
Faceți ca să fie ceva ce ei nu pot lua de la voi.
De la noi."

("– Ecranizarea unei piese a scriitorului britanic Frank Cottrell Boyce. Conform tradiţiei evreieşti de a „discuta în contradictoriu” cu divinitatea, un grup de deţinuţi de la Auschwitz decide să-l cheme pe Dumnezeu la judecată in absentia. E anul 1943, iar în baraca de lagăr se află un fizician, un mănuşar, doi rabini, un profesor de drept şi cel puţin un criminal; toţi doresc cu disperare nu doar să supravieţuiască, dar şi să desluşească sensul propriei existenţe. În vreme ce aşteaptă cu spaima în suflet să descopere dacă urmează sau nu să sfârşească în camera de gazare, prizonierii încearcă să afle cum şi de ce a putut Dumnezeu să îngăduie atâta suferinţă.")

vineri, 13 aprilie 2018

Rugăciunea unui intelectual, Sf. Anselm de Canterbury, în “Proslogion” (preluare din Andrei Pleşu, “Jurnalul de la Tescani”)


„Acum însă, biet muritor, părăseşte-ţi, pentru un timp, treburile şi lasă-ţi, o clipă, gîndurile cele neodihnite. 

Îndepărtează grijile care te apasă şi uită de trudnicele tale ocupaţii. 
Ocupă-te, un pic, de Dumnezeu şi odihneşte-te în El. 
Intră în chilia duhului tău, alungînd din ea totul în afară de Dumnezeu şi de ceea ce te-ar putea ajuta să-L cauţi; şi după ce ai închis uşa, caută-L!
Şi vorbeşte acum, o, inimă a mea, vorbeşte cu fiinţa ta întreagă către Domnul: 

«Chipul tău îl caut, Dumnezeule, caut chipul tău» (Ps. XXVI, 8). De aceea, Doamne, Dumnezeul meu, dă inimii mele învăţătură unde şi cum trebuie să Te caute, unde şi cum să Te găsească. 
Dacă nu eşti aici, Doamne, unde oare să Te regăsesc? 
Iar dacă eşti peste tot, cum de nu Te văd ca pe o Prezenţă? Locuieşti, fireşte, într-o lumină de neatins. 
Dar lumina aceasta unde este şi cum să ajung pînă la ea? 
Cine mă va călăuzi şi mă va aduce înlăuntrul ei, acolo unde să Te pot vedea? 
Sub ce înfăţişări, sub ce chip Te voi căuta?
Nu Te-am văzut niciodată, Doamne, Dumnezeul meu, şi nu ştiu Faţa Ta.
Ce va face atunci, Doamne preaînalte, ce va face acest surghiunit care sînt; surghiunit în imediata Ta apropiere? 

Ce va face slujitorul Tău, ars de iubirea Ta şi alungat departe de Faţa Ta? 
El doreşte atît de mult să Te vadă, iar chipul Tău e atît de îndepărtat! 
El vrea să se apropie de Tine, iar lăcaşul Tău e de neatins! 
Vrea să Te găsească şi nu ştie unde eşti. 
Vrea să Te caute şi nu ştie cum arăţi.
Doamne, Tu eşti Dumnezeul şi stăpînul meu, dar nu Te-am văzut niciodată. 

Tu m-ai făcut; toate ale mele, Tu mi le-ai dat – iar eu încă nu Te cunosc! 
Am fost făcut pentru a Te vedea şi iată că n-am împlinit încă lucrul pentru care am fost făcut. 
Nenorocită soartă i-a fost dată omului, să piardă tocmai lucrul pentru care a fost făcut.
O, aspră şi nemiloasă cădere! Vai! 

Ce am pierdut şi ce am găsit? Ce a pierit şi ce a rămas? 
A pierit fericirea pentru care am fost făcuţi şi a rămas chinul pentru care n-am fost făcuţi. 
S-a depărtat de noi ceea ce, lipsind, ne nefericeşte şi a rămas ceea ce nu ne poate face decît vrednici de milă.
Cîndva, omul mînca aceeaşi pîine cu îngerii şi încă îi e foame de pîinea aceea; acum însă el mănîncă din pîinea durerii de care, atunci, nu ştia. Vai! 

Doliu fără margini al oamenilor, întristare a tuturor fiilor lui Adam, cel care era sătul, în vreme ce noi gemem înfometaţi. 
El trăia în îndestulare şi noi cerşim. 
El era avut întru bucurie şi a părăsit în chip jalnic ceea ce avea; iar noi, noi trăim în nenoroc şi într-o zadarnică dorinţă. 
De ce nu ne-a pus deoparte – cînd putea s-o facă atît de uşor – de ce nu ne-a pus deoparte ceea ce acum ne lipseşte amarnic? 
De ce ne-a lipsit de Lumină, pentru a ne înveli în întuneric? 
De ce ne-a luat Viaţa pentru a ne da morţii? 
Nefericiţi ce sîntem, de unde am fost alungaţi şi unde am fost azvîrliţi? 
De unde am căzut şi unde sîntem îngropaţi? 
Din ţara de baştină în surghiun; de la vederea lui Dumnezeu, în orbire; de la bucuria nemuririi la amărăciunea şi groaza morţii. Necruţătoare schimbare a unui Bine atît de mare într-un atît de mare rău! 
Grea pagubă, grea pedeapsă, grea între toate!
Ci eu, vai eu, unul din nefericiţii, de Dumnezeu îndepărtaţii, fii ai Evei, ce-am pus la cale? Ce-am făcut? Către ce m-am străduit şi unde-am ajuns? 

Ce mi-am dorit şi acum, iată, suspin în mijlocul relelor! 
Am căutat fericirea şi sînt în necaz. 
Am tînjit către Domnul şi am recăzut în mine însumi. 
Am căutat odihna în ascunsul fiinţei mele şi am găsit acolo durerea şi chinul. 
Vroiam să rîd întru bucuria duhului meu şi am ajuns să mă jeluiesc, cu geamătul inimii mele. 
Cînd bucuria tocmai apărea, au venit suspinele şi au înecat-o.
Iar Tu, Doamne, pînă cînd? Pînă cînd, Doamne, ne vei uita? Pînă cînd Îţi vei întoarce Faţa de la noi? Cînd Te vei uita la noi şi cînd ne vei mîntui? Cînd vei lumina lumina ochilor noştri şi cînd ne vei arăta chipul Tău? Cînd Te vei dărui iarăşi nouă? 

Priveşte-ne, Doamne! 
Ascultă-ne, lămureşte ne, arată-Te nouă! 
Dă-ni-Te nouă, întru fericirea noastră, Tu, fără de care sîntem atît de nefericiţi! 
Ai milă de încercările noastre şi de strădaniile noastre către Tine, căci fără de Tine nu putem nimica. 
Tu ne chemi, dar ajută-ne! 
Te rog, Doamne, fă ca nădejdea să nu se sleiască, ci să trăiesc din ea. 
Te rog, Doamne: inima mea s-a amărît de atîta suferinţă; îndulceşte-o cu mîngîierea Ta. 
Te rog, Doamne; foamea m-a împins să încep a Te cînta; nu mă lăsa flămînd; m-am apropiat înfometat, nu mă alunga nesătul. Sărac, am venit către Cel bogat; nenorocit, am venit către Cel plin de milostenie. 
Nu mă lăsa să plec pustiit şi încărcat de dispreţul Tău.
Şi dacă suspin înainte de a fi mîncat, dă-mi măcar să mănînc după ce voi fi suspinat.
Doamne, nu pot, încovoiat cum sînt, să privesc în sus; îndreaptă-mă, ca să pot să-mi îndrept privirea spre Tine. 

Păcatele mele s-au adunat asupra creştetului meu; mă învăluie şi mă apasă ca un jug greu. Uşurează-mă! 
Descarcă-mă de povară, pentru ca abisul ei să nu-şi închidă gura asupra mea. 
Îngăduie-mi să văd lumina Ta, fie şi de departe, fie şi din fundul prăpastiei! 
Învaţă-mă să Te caut; arată-Te celui care Te caută, căci nu Te pot căuta, dacă nu mă înveţi, nici nu Te pot găsi, dacă nu Te arăţi. 
Fă astfel încît să Te caut dorindu-Te, să Te doresc căutîndu-Te, să Te găsesc iubindu-Te şi să Te iubesc găsindu-Te.
Doamne, e adevărat că Tu eşti Cel ce ai creat în mine imaginea Ta, pentru ca amintindu-mi de Tine să mă gîndesc la Tine şi să Te iubesc. 

E adevărat şi îţi mulţumesc. 
Dar imaginea aceasta e atît de tremurată de hîrşeala păcatelor, atît de adumbrită de fumul greşelii, încît nu-şi mai poate împlini rostul decît dacă o reînnoieşti şi o reaşezi.
Nu voi încerca, Doamne, să pătrund în adîncul Înălţimii Tale căci nu e asemănare între Tine şi înţelegerea mea; doresc totuşi să pricep atît cît se poate Adevărul în care inima mea crede şi pe care ea îl iubeşte. 

Căci nu caut să înţeleg pentru a ajunge să cred: ci cred pentru a înţelege; şi cred că dacă n-aş crede, n-aş înţelege. (…)“ 
Cap. XXVI: „Mă rog Ţie, Dumnezeul meu, fă-mă să Te cunosc şi să Te iubesc, ca să pot sta în Bucuria Ta. 
Şi dacă aceasta nu e cu putinţă pe de-a întregul în această viaţă, ajută-mă măcar să înaintez pînă-ntr-atît încît Bucuria Ta să mă cuprindă cu totul, altcîndva; fie ca ce ştiu despre Tine aici să crească atît cît să ajungă la împlinire dincolo; fie ca Iubirea de Tine să crească aici, pentru a fi totală dincolo; fie ca bucuria mea de-acum să fie uriaşă în speranţă, pentru ca dincolo ea să fie totală în fapt!
Doamne, Tu porunceşti şi îndemni prin Fiul Tău să cerem şi promiţi că vom primi «ca bucuria noastră să fie deplină». 

Ei bine, Doamne, iată că cer, aşa cum mă îndemni prin minunatul Tău sfătuitor, să primesc ceea ce ai promis prin Adevărul Tău «ca bucuria mea să fie deplină». 
Dumnezeul încrederii mele, cer să primesc „ca bucuria mea să fie deplină“. 
Dar pînă atunci, fie ca spiritul meu să reflecteze la ea, limba mea să vorbească de ea, inima mea s-o iubească, gura mea s-o propovăduiască, sufletul meu să fie înfometat de ea, trupul meu însetat de ea; şi toată fiinţa mea s-o dorească pînă cînd mă voi cufunda în Bucuria Domnului, care este un Dumnezeu întreit şi unu, binecuvîntat în vecii vecilor. Amin.“





miercuri, 11 aprilie 2018

- miercurea fără cuvinte (203): Ouă de Paște



                                                               - initiativa : Carmen


marți, 10 aprilie 2018

Vedere în acţiune - de Nichita Stănescu


"Am început să înţeleg cîte ceva
din ceea ce ştiu:

În mine e un ochi
înlăuntrul meu.

Pînă nu-mi zdrenţuiesc trupul
în planete,
el nu-mi va atrage viaţa
la sine.

Şi chiar dacă mă spinteci,
el,
ochiul dinlăuntrul meu,
nu va curge-n afară.

Strig: Da!
El este vederea în acţiune.
Nu are trup decât de jur
împrejurul lui.
Acţionează înlăuntru, mai ales
înlăuntrul său însuşi.

Are caracter abstract, -
deşi pot bea apă peste el,
apă cu peşti
cu străfund de mare
cu ţărm,
cu dealuri, cu munţi
la marginea cîmpiei,
cu nori plutind în aerul acela...

Strig: Da!
Ochiul acesta nu se elimină.
El este vederea
în acţiune.

Ea vede. Eu sunt orb. Ea vede.

Este acesta un pericol?
Este.

Ochi în triunghi?
Nu.
Triunghi în ochi, şi vedere
în acţiune.

El e înlăuntrul meu,
şi dureros şi mişcător.

El e abstract, atât de abstract
încât
existenţa mea concretă
trece printr-un mare pericol.

El fără mine însă
nu există.

Eu fără el par a exista.
El e în mine.
Nu se vede.
E în acţiune."










sâmbătă, 7 aprilie 2018