.

"Etica: efortul seninătății de a înțelege lacrimile."
(Andrei Pleșu)

miercuri, 30 septembrie 2015

marți, 29 septembrie 2015

sâmbătă, 26 septembrie 2015

...azi, am implinit 61 de ani si nu sunt mai mult, decat o particica din creatia CELUI CE ESTE, particica lasata-n lume numa SA FIE. Nelocuita decat de sine insasi!




Acum, la capatu-asteptarilor, inca nu stiu de ce lucirea verde din copaci topesc zapezile, cum de tot bate vantu la raspantii...de ce nu mi-am dorit sa zbor chiar daca am aflat ca de acolo sus Pamantul pare domolit in calmul de valtori albastre.
Nu stiu de ce-am ramas lipita de carari acoperite uneori de frunze, alteori de strigate inabusite, si nu-mi explic de ce imi pare-un privilegiu ca am ajuns aici/acum chiar daca n-am aflat ce/cine sunt.


vineri, 25 septembrie 2015

joi, 24 septembrie 2015

Gian Lorenzo Bernini

Cine a ajuns in zona de reciprociate a usii ,inspre/dinspre un bloc de marmura, si-a incercat sa treaca...n-a ajuns niciodata dincolo.
Si-n pragul acesta, s-a incapatanat sa vada, la nesfarsit, frumusetea inmarmurita a unei singure clipe.



marți, 22 septembrie 2015

luni, 21 septembrie 2015

duminică, 20 septembrie 2015

ca ritual si nu ca patima (Kitaro)



Sa celebram...ceea ce am ridicat - o arca de trairi, in care fiecare am descarcat macar o emotie in fiecare bucata de simtire batuta pentru intregirea acesteia.
Am trecut impreuna cele trei praguri - intampinarea, dialogul si-acum ne aflam pe ...trecere ( ca despartire).
Si-apoi... vom aprinde alte torte !

joi, 17 septembrie 2015

Nina Cassian - "Marea conjuratie"


"Eu, care nu am avut niciodata functii, ci functia
de reproducere, nu te-am meritat decat pe tine,
balaie Isolda, fiica infinita a pantecului meu,
- eu, care nu am avut niciodata ambitii, ci ambitia
de a face din gerul acesta al literei "i"
spada extatica-a subredei vorbe"iubire",
- eu, care nu am avut niviodata sanse, ci sansa
de a trai surazand chiar cand, pe tamplele mele,
curgea, in loc de par si in loc de-amintiri,
suvita insultei, saliva ligheanelor,
- eu, care nu am avut niciodata puteri, ci puterea
de-a fi si de-a te imbratisa, dusmanul meu,
si de-a fi pregatita sa mor,

- eu, am avut totdeauna averea, avutul,
avand, a avea, de avut, avusesem si am."

- foto: Antonio Mora

luni, 14 septembrie 2015

"Te-ai gândit pe Crucea Ta şi la mine, Doamne, şi o picătură din sângele Tău ai vărsat-o şi pentru mine, în ceasul pătimirii Tale, pe lemnul cel grozav al Crucii. Învăţa-ne să nu uităm dragostea aceasta a Ta niciodată şi că-Ţi suntem datori cu un răspuns, că dragostea cu dragoste se plăteşte".


Sa nu pui mana pe inger...


"Să nu pui mâna pe înger
te sfătuiesc prieteneşte
el nu e de jumulit pentru perini
el se sfieşte
el n-are aripi aşa cum crezi tu că el are
aripile lui sunt numai la verb,
de-aceea el zboară superb,
prin creierul mic, prin creierul mare.
El e tocmai ca privirea
atâta doar că pentru dânsul
suntem cu toţii de sticlă.
Vede tot ce se petrece dinapoia noastră
la o adică
creanga lui nu este creangă de alun
aerul lui nu este aer de vultur.
Cum e el niciodată n-am să pot să v-o spun
căci de frig şi de căldură, mă scutur."



- pictura: Alexander Sigov

miercuri, 9 septembrie 2015

~ Mooji



`AM DE GAND SA-TI SPUN CEVA ACUMA CE NU AUZI FOARTE DES
Am de gând să-ți spun ceva acum, ceva ce nu auzi foarte des în lume,
și mă dau pe mine ca exemplu.
Dacă vrei să mergi tot drumul până la capăt, renunță la sentimentul că ai vreun drept în viață.
Fără nici un drept deloc. Fără drepturi la nimic.
Apoi, totul este un dar.
Când nu meriți nimic, totul este un dar.
Doar încearcă.
Doar pentru tine. Bine?
Aceasta nu este o decizie politică.
Renunță la acest sentiment că ai drepturi, că viața îți datorează ceva, și simte spațiul care rămâne. Poate, inițial, vei simți vulnerabilitatea că "Doamne, eu nu o să pot să-mi apăr drepturile. Voi fi abuzat."
Dar mergi dincolo de acest sentiment.
Sacrifică-l pentru un adevăr mai mare.
Tu trebuie să începi să gândești cu mintea divină.
Dumnezeu nu are drepturi.
Dumnezeu nu are nevoie de nici un drept.
Trebuie să fii ca Dumnezeu.
Renunță la acest sentiment de a avea drepturi.
Vrei să mergi până la capăt?
Renunță la aroganță, de asemenea.
Renunță la viitor.
Dacă renunți la viitor, vei renunța la trecut de asemenea.
Doar pentru tine. Nu trebuie să spui nimănui.
Și renunță la această dependență "Cine va fi aici pentru mine?"
Și la proiecții cum ar fi: "Da, în termen de doi ani
eu voi fi într-o relație stabilă și voi deține propriul meu apartament."
Nu este nimic măreț în asta.
Pur și simplu te ține ca un fraier.
Nu vrei să fii un fraier.
Este ceva mai măreț decât aceasta, ce poate să vină.
Ratezi toată aventura și puterea
care vine de la Duhul Sfânt dacă începi să alegi tu pentru tine.
Dacă simți să alegi pentru tine, El te va lăsa să alegi pentru tine.
Dar, de îndată ce renunți la acest sentiment de a avea drepturi, dacă spui:
"Mi-ai dat libertatea de a alege. TU ești alegerea mea",
atunci altceva se va întâmpla.
În lume nimeni nu-ți va spune asta.
Acolo trebuie să fii mândru și să spui: "Ascultă, am drepturi!"
Iar când cred că am drepturi, cred și că lumea mi-a făcut o mulțime de greșeli.
Renunță la mândrie.
Mândria să fii femeie.
Mândria de a fi frumos/ă.
Mândria de a te fi realizat în ceva anume.
Mândria că ești o rasă anume, religie sau națiune.
Renunță la toate aceste lucruri.
Ele aparțin diavolului.
Ele nu-ți aparțin ție.
Și experimentează, trăiește ceea ce rămâne.
Un spațiu mare se va deschide în interiorul Inimii tale.
Smerenie imensă.
Acceptare imensă, iubire, înțelepciune și libertate
deodată ce trăiești contopirea cu ființa cosmică.
Și nici o forță de pe pământ nu te poate manipula, lega sau obliga
pentru că ești gol de tot ceea ce face o "persoană".
De ce crezi că este atât de important să fii o persoană?
Pentru un timp, trebuie să gustăm această stare a personalității,
dar trebuie să vină o vreme când ne întoarcem la puritatea originară.
Întoarce-te la puritatea ta, ființa originală!
Mă întrebi: "Cum?"
Cazi la picioarele lui Dumnezeu. Aceasta nu este o cădere obișnuită.
Nu este o cădere în jos.
Este o cădere în sus în îmbrățișarea Dumnezeului Cel Viu.`

marți, 8 septembrie 2015

pe/trec


Nu-mi ies din cuvant, si-l mai indur macar pana-mi mai ridic un pod...
Desavarsit, din primul moment cand securea lovea arborele, cuvantul, mirosind a rasina, isca solare cantari.
Numa eu ma pe/trec ca o umbra.

miercuri, 2 septembrie 2015

marți, 1 septembrie 2015

delicatese...


Vă rog dați-mi o sticlă de răsărit pe țărm de mare. 
S-o agitați bine ca valurile să freamăte cu spume...
Și-acum, poate o coastă de deal înfrunzită și puteți să adăugați și-un colț de pădure seculară.
Ar mai fi....văd că aveți acolo, atârnate câteva bufnițe două, trei...și desigur o înserare.
Unde atârnă înserarea?






septembrie