.

"Vino și asează-te.
Peste două zile nu voi mai fi aici...
Și pe urmă...niciodată."
(Vasili Șukșin)




miercuri, 31 decembrie 2014

sâmbătă, 27 decembrie 2014

Dumnezeu este Lumina? Interviu din 1889 cu marele om de stiinta Nikola Tesla



Jurnalistul: Spui ca eu, ca si toate celelate creaturi suntem lumina. Ma flateaza acest lucru, dar admit ca nu prea inteleg (n.r. conceputul).

Tesla: De ce trebuie sa intelegi, dle Smith? Doar crede-l. Totul este lumina. Intr-una dintre raze se afla soarta natiunilor, ficare natiune are raza sa in marea sursa de lumina pe care noi o vedem ca soare. Si tine minte: nimeni dintre cei care au existat, nu a murit. Ei s-au transformat in lumina si astfel exista inca. Secretul sta in faptul ca particulele de lumina isi restructureaza starea initiala.

Jurnalistul: Aceasta este INVIEREA!

Tesla: Prefer sa o numesc: intoarcere la energia precedenta. Hristos si cativa altii au stiut secretul. Am facut cateva cercetari despre cum sa mentinem energia umana. Este o forma de lumina, uneori egala cu lumina divina. Nu am facut aceste cercetari pentru mine insumi, ci pentru binele tuturor. Cred ca descoperirile mele vor face viata mai usoara, mai usor de indurat de catre oameni si ca acestea ii vor directiona pe oameni catre spiritualitate si moralitate.


‘Universul este cu mult mai moral decat suntem noi’

Jurnalistul: Crezi ca timpul poate fi tinut pe loc?

Tesla: Nu chiar, fiindca prima trasatura a energiei este aceea ca ea se transforma. Se afla intr-o perpetua transformare, precum norii taoistilor. Dar este posibil sa afirmam ca omul isi pastreaza constiinta dupa viata pamanteana. In orice colt de univers exista diverse feluri de energie a vietii; una dintre acestea este imortalitatea, iar originea ei este deasupra omului si aceasta il asteapta.

Universul este spiritual, iar noi suntem doar jumatate din acesta. Universul este cu mult mai moral decat suntem noi si ar trebui sa ii aflam natura si sa ne armonizam vietile cu el. Nu sunt om de stiinta, stiinta este poate, cel mai conventional mod prin care pot afla raspunsul la intrebarea care ma urmareste si imi perturba zilele si noptile.

Jurnalistul: Care este aceasta intrebare?

Tesla: Cum ti s-au aprins ochii!… Ceea ce am dorit sa stiu este: ce se intampla cu o stea care apune si cu soarele care nu mai este? Stelele se prabusesc precum praful sau semnitele, in aceasta lume sau in alte lumi, iar soarele se raspandeste in mintile noastre, in vietile multor creaturi, in ceea ce se va naste ca o noua lumina, sau vantul cosmic o va imprastia in univers. Chestiunea este daca totusi, una dintre aceste stele si unul dintre acesti sori, chiar si cel mai mic, este salvat.

Jurnalistul: Dar, domnule Tesla, este clar ce este necesar si acest ceva este inclus in constitutia lumii!

Tesla: Cand omul intelege ca cea mai mare tinta a sa trebuie sa fie aceea de a alerga dupa o stea cazatoare si de a incerca sa o prinda, cand el va intelege ca viata i-a fost data din aceasta cauza, atunci el va fi salvat. La sfarsit, el va prinde steaua.

Jurnalistul: Si ce se va intampla apoi?

Tesla: Creatorul va rade si va spune: „A cazut doar ca sa te faca sa alergi dupa ea si sa o prinzi”.

Jurnnalistul: Dar nu este contrar cu durerea cosmica, pe care adesea o mentionezi in scrierile tale? Si ce este durerea cosmica?

Tesla: Nu, nu sunt in opozitie fiindca suntem pe Pamant… Este o boala de care majoritatea oamenilor nu este constienta. Asa incat, multe alte boli: suferinta, rautatea, amaraciunea, razboaiele si tot ceea ce compune viata umana absurda si teribila, nu pot fi pe deplin vindecate, dar constientizare lor le-ar face mult mai putin dificile si periculoase. Ori de ca te ori cineva apropiat si drag a fost ranit, am simtit durere fizica. Aceasta pentru ca avem corpurile facute din acelasi material, iar sufletele noastre sunt legate de fire ce nu pot fi distruse. Tristetea de neinteles care ne copleseste uneori, inseamna ca cineva de pe partea cealalta a planetei, un copil, sau un om generos a murit.

Uneori, intregul univers este obosit de de el insusi si de noi. Disparitia unei stele si aparitia cometelor ne vor afecta mai mult decat ne putem imagina. Relatiile care exista intre creaturile de pe pamant sunt chiar mai puternice, datorita sentimentelor noastre si gandurile noastre, floarea va inflori mult mai frumos in liniste. Trebuie sa invatam acest adevar ca sa ne vindecam. Remediul este in inimile noastre si in inima acestui animal pe care il numim univers.

http://www.garbo.ro/

I.A. Goncearov

”Dacă nu poţi spune prietenului tău deschis, direct ori chiar brutal, ceea ce gândeşti despre el, sau dacă tu nu poţi asculta de la el acelaşi adevăr despre tine, înseamnă că nu credeţi cu adevărat în prietenia voastră, nu vă înţelegeţi, nu vă respectaţi.”

marți, 23 decembrie 2014

duminică, 21 decembrie 2014

sâmbătă, 20 decembrie 2014

History of Romania part 1 / Istoria Romaniei partea 1 - Intro




sursa

Învăţăturile cuiva către fiul său - de Nichita Stănescu

I.

Dragule, cauta si te insoteste ca sa
nu ramai prea singur.
Vei vedea si tu, atunci cand vei
iubi, cine iti va fi soata,
asa cum arborele cel mare,
pe timpul soarelui in toi,
vede care ii este umbra.

Pe timp de durere, lasa-te
singur tie.
Si cerul se acopera de nori cand ploua
Numai cand ninge, ninsoarea e umbra de la stele
Dar atunci, dragule, e foarte frig
si chiar ceea ce este
frumos vederii poate sa tina loc de camasa.

II.

Daca ti-e foame, cauta sa te mananci pe tine insuti
In libera vedere a altora.
Pandeste si tu sarbatorile.
Orice sarbatoare e masa pe care cel care a invins
il mananca in talgere de aur, pe cel invins.
Fii atent: tot ceea ce exista are o sarbatoare a sa.
Iar tot ceea ce exista aproape ca nu are loc de ceea ce
exista unde sa se sarbatoreasca pe sine.

Fii cuvincios si vei fi si tu invitat la masa.
E bine sa fii invitatul caprelor.
E si mai bine sa fii invitatul cailor.
Daca-ti este foarte foame, si esti in stare sa vorbesti
cu dreptate si lenes ai putea sa fii invitatul pietrelor
la masa tacerii de piatra.
Dar cel mai bine ar fii sa poti sa fii, mosafirul Zeului.

III.

Dragule, daca te opreste oricine altcineva din mersul
tau, sau din somnul tau, ca sa te intrebe, cu sarut
sau cu urlet, cine esti, tu nu-i raspunde pentru ca nu
stii cine esti si pentru ca cel ce te intreaba
ingrozitoarea intrebare “cine esti ?” te
intreaba cu gand ascuns sa te piarda.
Te intreaba cu gand de batjocura si
smintit ca ai putea sa stii cine
esti si sa-i raspunzi cine esti;
si raspunzandu-i cine esti tu,
dragule, sa-l faci pe el sa se
prapadeasca de un venin razand si
de o inaltime straine.
Si in hohote, - cine esti, stiindu-te,
sa nu mai poti sa fii.
Deci taci din gura cand nu ai ce spune.

IV.

Stand pe langa foc, de vei simti un
oarecare lucru, un fel de sorbitura
ca te musca si te trage din loc;
daca te cade o incetinire de zile;
si daca fierbinteala mare ti se arata
ca si cum te-ai vedea pe insuti
tine de la o departare arsa;
daca o spaima moale cu coarne
de melc te calatoreste cu dureroasa
atingere prin madularele trupului ca
ai putea dupa somn, aidoma zilei
de ieri, sa te trezesti si maine;
daca taierea si scoaterea matelor
mielului te doare in pantecul tau
numai gandind-o ca se intampla;
daca ruperea stelei in doua si ruperea
cifrei unu in sapte
iti strabat creierul cu sfasietoare lumina;
daca taina sfanta a tradarii te
cumpara pe un ochi triunghiular in frunte;
daca limbii tale i se face gust de
Fat-frumos cu jugulara rupta;
daca nu-ti smulgi ochii tu insuti
infiorat de vedere;
daca nu-ti astupi urechile cu doua stele;
daca refuzi jertfa de un miros
placut, dragule, lasa-te pradat de
melancolie si lasa-te jefuit de tinerete.
Stai tu melancolic, dragule,
Stai tu melancolic
Melancolic nu se petrece si nu se misca,
melancolia se sta
Stai tu.

V.

Ce n-am facut eu, macar tu sa faci
Ce am trait eu – prea mult este
asa ca-ti ajunge si tie
sa ai de dat
in stanga si in dreapta.
Nu ma intreba pentru ca nu stiu sa-ti spun
nimic despre stanga soarelui
si nimic despre dreapta lunii.
Dragule, aseaza-te si tu cum poti mai bine
cu spinarea pe o ora mai fericita
Ce crezi tu ca-ti-e dreapta ?
daca esti in stare sa-i poruncesti
ea iti va fi dreapta
Stanga, pe dansa, trebuie numai sa o iubesti,
Ea esti chiar tu si daca o iubesti
te va sluji ca o roaba.

VI.

Despre fericire, dragule, nu pot sa-ti spun decat
foarte putine cuvinte,
bunaoara:
cel mai miraculos fapt al existentei
este faptul ca este
De aceea,
Dorinta fierbinte de a fi fericit
Este legitima si miraculoasa.

Ar fi absurd ca existenta sa fie absurda.
Cauta, dragule sa fii fericit
cat timp esti tu de fata,
cat timp vei avea fata;
fereste-te vreodata sa porti masca;
nenorocul te recunoaste
chiar inainte de a te naste.

VII.

Dormi cat mai putin cu putinta,
viseaza cat mai mult cu putinta.

VIII.

Ceea ce exista, este.
Frumos luceste masculul
din neputinta de a naste.
Daca nu poti canta, dragule,
varsa sange.
De nascut, dragule, naste numai cosmosul.
Cauta si fa rost de scutece, dragule !

IX.

Nu te grabi sa alergi.
Stai locului !
Chiar si miezul fierului
curge lenes prin mijlocul fierului.
Uita-te la el si aseamana-te lui.

X.

Si acum, dragule, am sa te invat
ce trebuie sa faci
cand n-ai sa mai poti sa fii.
Spala-te si curateste-te !
Pasarii Phonix nu-i place
hoiturile si murdariile !

XI.

Dragule, nu ma uita
ca sa nu te uite,
la randul tau, altii !

Dragule, lasa macar un cuvant de-al tau
sa-mi fie lespede.
Spune, cand spui sunt,
cu gandul dus la mine.
Eu te-am nascut pe tine, dragule.
Renaste-ma tu.


- foto:Lee Jeffries

vineri, 19 decembrie 2014

Nike


SURSA foto - Nike of Samothrace

miercuri, 17 decembrie 2014

luni, 15 decembrie 2014

vineri, 12 decembrie 2014

Sf. Nicolae Velimirovici



”Sufletul meu aleargă după adevăr, o Fiule al Adevărului, iar fuga sa nu are sfârsit si nici un cuvânt nu poate exprima epuizarea lui. Ar fi mai bine să fii în pace, suflete al meu, si să atragi adevărul la tine cu ajutorul păcii tale. Ce ai gândi tu despre cineva care ar spune la miezul noptii: ‘’Nu pot suporta să stau fără lumină, trebuie să alerg spre soare spre a aduce niste raze?’’ De ce să începi o cursă de o mie de ani când lumina e infinit mai iute decât tine si-ti poate cădea în poală în câteva secunde? Deschide-te către lumină, o, suflete, si lumina va intra în tine. Zidurile care stau între tine si adevăr si se înaltă ca niste munti colosali, pe care tu ai încercat să-i treci alergând până la epuizare, sunt propria ta creatie, si sunt mai plăpânde decât spuma albă a lacului. Cu adevărat, existenta acestor ziduri depinde de felul în care le privesti. Dacă n-ai voi să le vezi , ele nu ar exista. Odată am urmărit un pui în vârful unei table alergând în jurul unui cerc ce fusese desenat cu cretă albă. L-am urmărit mult timp alergând ici-colo si ezitând să sară dincolo de linia albă pe care el o percepea ca pe o creatură vie sau ca pe un zid înalt. Asa e si cu sufletul meu, mi-am spus necăjit, atunci când el crede că e privat de libertate fie de niste uriasi puternici, fie de niste ziduri înfricosătoare. De fapt, între temnita sa si libertate există doar o linie imaginară, mai subtire decât un fir de pai. Toate zidurile temnitei tale, o, suflete al meu, constau în teama ta fată de lume, de dorirea ta fată de lume si de gândurile tale despre lume. Toate aceste ziduri tu ti le-ai construit singur după informatiile simturilor provenite de la materialul oferit, material care este cu adevărat mai fragil ca spuma. La început n-aveai simturi, suflete al meu, si nu erai despărtit de adevăr. După ce ai orbit, ti-ai trimis simturile spre a vâna adevărul. Iar ogarii aceia au alergat si au prins vânatul cel mai apropiat si mai la îndemână, si aducându-l astfel stăpânului orb lupi, pe care el i-a mâncat de parcă ar fi fost vânat adevărat.
Nu alerga, suflete al meu, fiindcă e specifică simturilor alergarea. Slujitorii si robii aleargă, dar stăpânul rămâne linistit si în pace. Iată, în acel colt de pace adâncă si curătie feciorelnică rămas înlăuntrul tău, ochiul tău cel mai înainte de veci s-a deschis. Acest ochi nu vede zidurile temnitei tale, de aceea nici nu suie muntii care nu există. Acest ochi este Fiul Adevărului, Unul din Treime, Carele cârmuieste peste toată împărătia cerească, de Carele te-ai împiedicat vrând să fii al ‘’patrulea’’. Cu adevărat îti spun: ‘’un al patrulea’’ nu există nicăieri în tot ceea ce există. Numele lui este – nonexistent. Judecându-te si făcând pe clovnul cu mine, suflete al meu, te-ai transformat întru cel de-al ’’patrulea.’’ Toti oamenii tăi din lumea celor de-al ’’patrulea’’ vor arunca cu pietre în Fiul Adevărului. Fugi, biet suflet, fugi din lumea celor ’’de-al patrulea’’. Desprinde-te cu totul de ea, respinge-o, dispretuieste-o si pleacă-te dinaintea Adevărului Treimii Care-ti este dăruit prin Fiul Adevărului.
O, Doamne al Adevărului si al Vietii, ajută-mi sufletul să se închine înaintea Ta si să suspine: ’’Tu esti Fiinta mea, Viata mea si Adevărul meu, O, Iubite Fiu al Sfintei Treimi. Nu mai am nimic de respins ori de dispretuit, fiindcă de fapt nimic nu există înafara Ta. Ai milă de mine si mă primeste în bratele Tale’’

Rugăciunea LVI-a („Rugăciuni pe malul lacului”)

- icon: Andrei Rublev

joi, 11 decembrie 2014

miercuri, 10 decembrie 2014

luni, 8 decembrie 2014

sâmbătă, 6 decembrie 2014

Sărbătoarea darurilor




- icoana Sfântul Nicolae pictată de Părintele Arsenie Boca

luni, 1 decembrie 2014