.

"Etica: efortul seninătății de a înțelege lacrimile."
(Andrei Pleșu)

marți, 14 februarie 2012

Persephone

- Voi incepe cu...

"In adancul pamantului domneste intunecatul frate a lui Zeus, pe nume HADES, cel fara indurare.."
Prapastii fara fund , se arunca in tristetea lui Hades iar Stinxul cel sacru al inghetului, numai leaga ...Chiar si juramintele zeilor :(
Dar mie-mi place ...Lethe, raul care te face sa uiti cele pamantesti ( Hmmmmmmm!),
chiar si fosnetul frunzelor uscate ale toamnei .
Batranul Charon , luntras pe smoala Aheronului, numai duce sufletele...
Sa nu-l uit pe "catelusul" Cerber care pazeste poarta , pe unde nu mai iese dar nici nu mai intra n i m i c ...Nici macar tristetea vietii de pe pamant .
...
Erniile,cele ce chinuiesc sufletul cu mustrari de cuget ;
Thanatos , zeul mortii, cu sabia in mana , infasurat intr-o mantie neagra si cu aripi negre , uriase;
Hypnos, zeul somnului , tanar si frumos , tinand in maini maciuliile de mac si-un corn cu licoare dadatoare de somn;
si alte puteri zeiesti , care aduna umbrele celor morti pe campiile intunecate acoperite cu lalele ( asfodel )...
Vaiet de teama impletindu-se cu cel al dorintelor.
...


Marea zeita DEMETER, cea care daruieste pamantului rodnicie , isi iubeste nespus fiica , numita PERSEPHONE ( tatal ei fiind insusi Zeus , stapanul tunetelor, fiul lui Cronos ).






( poveste ..neterminata ...inca :)) voi continua sa-mi spun povestea ...maine sau piomaine...pana hmmmmm)
(Bijoux: Ray Lipovsky - Eve Liyndorah)

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu