.

"Etica: efortul seninătății de a înțelege lacrimile."
(Andrei Pleșu)

vineri, 17 februarie 2012

"lumina lumii"


Am descoperit in trupul meu, "centri" care captau lacomi "ceva" nelamurit pentru mine si pe care-l transforma in „altceva” ce se potrivea pana-n strafundul ultimei celule.
Respiram, clipeam , mestecam ...puneam pasul, adormeam, visam , imi crestea temperatura peste ..., uneori scadea sub..., sau ardeau doar obrajii iar palmele mi se raceau...zambeam si ma incantau mainile cand imi imbratisam aproapele sau cand se deschideau ca nebunele in prezenta unui alt aproape.
Si uite asa ( ar fi prea multe de povestit), am ajuns sa-mi dau seama ca si un gand era creatia acelor centrii .
Rapiditatea cu care reactionau acestia, informatia stocata de la acel „ceva”... da „forma" gandului, puterea intentiilor mele...
Ca era ziua sau noapte era tot o facere :))
Era Lumina !
Mocnea in trupul meu ...Lumina !
In acel moment am dat drumul timpului care se-nghesuise in mine si am recunoscut frecventa Luminii si informatia pe care o purta .
Tot ce am trait a fost menit sa ma invete ceva .
Chiar si retragerea din lume , este o fapta indrazneata .

Nu-mi este usor .
Nici nu trebuie sa-mi fie usor !!!

( foto: Nicole Dextras )

4 comentarii:

  1. citeam undeva ca intunericul nu exista...exista absenta luminii...
    sper sa nu ajungem vreodata sa traim in absenat ei...a luminii...

    RăspundețiȘtergere
  2. impresionante cuvintele tale... am citit si recitit, nu înteleg exact la ce te referi, dar îti admir frumusetea sufletului!

    RăspundețiȘtergere
  3. La chakre ...si la energia pe care o capteaza si o transforma pentru a intretine "focul" celular .

    RăspundețiȘtergere