- „Cand am auzit de povestea unei actrite romance pe care, acum 40 de ani, un american indragostit nebuneste de ea a parasit-o, totusi, m-am gandit ca e ceva in neregula cu povestea lor. Insa de atunci incoace, ca un facut, aud mereu istorii asemanatoare.
“Cand m-a cerut de sotie, m-am speriat si am plecat”, spunea Vanessa Redgrave, prin intremediul personajului ei din Scrisori catre Julieta. Si, tot asa, de curand, am aflat ca pana si bunica mea a fugit, in adolescenta, de o poveste de dragoste pentru care, daca ar fi avut curaj de ajuns, ar fi schimbat destinul intregii familii.
O bucata de viata ne e teama de iubirile care ameninta sa fie prea mari, prea frumoase, si fugim de ele mancand pamantul. Nu ne simtim pregatiti pentru o raspundere eterna in fata unei singure inimi. Apoi, o alta bucata de viata, incercam sa vedem nemarginiri de iubire acolo unde nu sunt decat iluzii. Si vrem eternitati, desi oamenii pe care ii intalnim nu sunt pregatiti pentru ceva atat de maret. Si se sperie. Si pleaca…
Iar intr-un final, cand constatam ca povestile noastre n-au fost decat un lung sir de contratimpuri, incepem sa regretam iubirile dintai, acelea de care ne-am ingaduit sa ne speriem, convinsi ca viata ne va mai scoate in cale alte si alte iubiri.
Dar nu e asa.
Dragostea vine atat de rar, incat ar merita, atunci cand ni se iveste in cale, sa avem curajul de a ne urma inima.
De a ne urma dragostea.
Pana la capat si dincolo de el.”
de Alice Nastase Buciuta
Sursa
( foto: Franco Nero si Vanessa Redgrave )
greu cu alegerile mai ales cand sufletul este cel "pus" pe jar...
RăspundețiȘtergerecred ca fiecare dintre noi s-a intrebat macar o data "cum ar fi fost daca ar fi fost..."
Nu alegera mi-ar fi fost grea ci ... neincrederea in mine insami.
ȘtergereChiar ma gandeam, oare o mare iubire nu e categorisita mereu aposteriori, adica...cati dintre cei care o simt sunt siguri ca o simt, cati sunt siguri ca nu o sa mai fie una la fel, oare nu toti simt asa la inceput ca apoi sa fie crunt dezamagiti, daca ar fi atat de usor, atunci nu ar mai exista nimic altceva decat iubire pana la adanci batraneti. Prost e ca multi nu isi dau seama decat dupa ce o pierd, si mai multi uita ca o au si nu ii mai dau importanta si la fel de multi se tem de ea cand o au si nu se bucura de ea la adevarata ei valoare. Oricum, in toate cazurile de vina este nenorocita de frica...si asta e intr-adevar frustrant.
RăspundețiȘtergere