Cand zorii se arunca, exploziv, pe pleoape...inca mai caut zborul dintr-un vis ...
AM corpul greu si-l simt in asternutul lenes.
Caut cu gandul, coloana vertebrala, si-n baza ei , inghesui ROSUL de sub pleoape.
Deschid ochii si ma ridic, lasand sa ma atinga racoarea diminetii, razele de Soare, cantecul pasarilor-cerului si-o voce de copil , ce trece pe alee si tot intreaba ...
Aud PAMANTUL cum ma cheama sa-mi spuna cum “mainile Tale m-au facut si m-au zidit...”
Si-Ti daruiesc primul pas ce-l pun ,
ridicandu-mi bratele pentru PRIMA LAUDA !
Domnul fie laudat!
RăspundețiȘtergere" De sapte ori pe zi Te-am laudat pentru judecatile dreptatii Tale ." ( ps.118:164 )
RăspundețiȘtergere