Eu... căzută în năpasta să torc fără a ști să-nvârt fusul,
eu care nu cuvântez dar iau urma cuvântului neștiind a cui a fost emoția, gândul, poezia...și când o știu, e ca și când n-aș ști, pentru că ropotul ploii e de ținut minte...
eu nu am nici un talent, ci numa' fuga ogarului tras de nas de fantoma vântului.
Frumos creion animat, ce mi-a amintit de un altu, pe care-l stiu si eu... era un dans. Multam :) Numai bine!!
RăspundețiȘtergere