Improvizație...fără chip

Adesea, privind un chip, nu mai știu a cui este emoția și gândul, că doar azi nu mai pot fi cea de dinainte ...

Și când știu, e ca și când nu aș ști, căci sunt atâtea nume a căror singură substanță s-a strâns într-un singur vers, același ce tot curge fragil, rătăcit prin timp, până la mine.

Și mă împacă cu uitarea.

...

"Ce-am devenit prietene, de simt urzeala ta cum mă strânge?!"

- foto net