.

"Etica: efortul seninătății de a înțelege lacrimile."
(Andrei Pleșu)

vineri, 18 ianuarie 2013

uimire

 
...e ca-n fractiunea ( timp ...simtire ) cand ai de ales - sa despici firu-n 'shpe ca sa intelegi truda care a crosetat alaturarea ,
sau sa plangi putin ca asa  "ceva"...exista !
 
 
- pictura: Ira Tsantekidou

4 comentarii:

  1. In sfarsit! >:D<
    Bun regasit!
    Pe ce mari ai calatorit?
    Prin ce spatii te-ai odihnit?
    In ce vis te-ai ratacit?
    Bun revenit!
    Fara "sfarsit"!
    >:D<

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Nu stiu sa explic, inca, ce mi se-ntampla...
      Retragerea din lume nu-i un mod de viata , dar pare un fel de antrenament...:))) ca sa aud mai bine , sa vad mai bine ...
      Abia daca dau roata-roata prin parc , abia daca mai citesc doua pagini ...
      Spatiul asta nu-i al meu si nici timpul...
      Sunt o batrana sarita de pe fix :D care si-a pierdut somnul dar nu increderea ca din labirintul acesta voi iesi ajutata de ceva-ul mai presus de mintea mea ( asemeni cu firul Ariadnei ).
      Bun-regasit Vasile ! ... cat ma va ingadui acest spatiu - virtula ! >:D<

      Ștergere
  2. .....
    adica un gand nerostit.
    ar fi cam asa: mi-ar placea sa stau si sa privesc raul, nemiscat, dar privirile oamenilor ma gonesc!
    mi-ar placea sa stau pe spate, in iarba, si sa privesc cerul, dar iarasi "comparatia" cu lumea ma impiedica!
    uneori (de multe ori!) nu as scrie nimic, doar as citi, as privi... dar "la inceput a fost Cuvantul", si cuvintele sunt rostite sa se impleteasca in lumina...
    ....
    bun regasit, pana la "un nou inceput"!
    >:D<

    RăspundețiȘtergere