.

"Etica: efortul seninătății de a înțelege lacrimile."
(Andrei Pleșu)

joi, 20 decembrie 2012

emotia din noapte...

- Mai e ceva timp pana la "cel de-al doisprezecelea ceas" din cea de-a doisprezecea luna al celui de-al doisprezevelea an dupa anul doua mii ...
Gandul mi se-ncapataneaza s-o ia inainte , pandind un zvon de clopot  sau macar tropait de pasi in josul scarilor .
Minutele trec si  strazile sunt pustii , luminate si impartite de fasii viscolite de zapada ...
Lumea s-a ferecat in lanturile propie-i judecati.
Dar judecata nu a triumfat niciodata asupra materiei.
Oricat si oricum ne-am arunca , ne-am scufunda, bajbai...spre launtrul nostru, trupul acesta n-o sa-si dezvaluie din cunoastere decat , numai , atunci, cand el va deveni pamant iar "noi" sageata slobozita spre cer...
Acum, numa' ies sa ma iau in piept cu viscolul si sa zic din toti rarunchii "Lerui - ler, Doamneeeeeee !"  la ferestrele prietenilor din apropiere/departare ( draga mea Totem !), si la ferestrele inchipuite ale prietenilor inchipuiti...

"Florile pe care le-am cules azi-noapte
 Vor rodi in brazda sufletelor toate
Merele de aur, merele visate
De colindatorii veacurilor toate,
 Dalbe si iar dalbe, flori adevarate...".

4 comentarii:

  1. Leru-i, Doamne! Leru-i Ler, Nima! >:D< :)

    RăspundețiȘtergere
  2. ahooo ahooo
    in noaptea adanca
    se-aude ce nu ai spus inca
    salut un spirit ce saluta
    de la pamant pana la cer
    ca ciocarlia - lerui ler...
    te-oi colinda si-n noul an
    cu grausor din baragan...
    pana atunci iti spun soptit
    ahoo ahooo, vis implinit!

    RăspundețiȘtergere