Am fost condusa din treapta-n treapta si sprijinita in momentele indoielii...
Acum si aici, la limita perceptiei mele, sunt in clatinare...
Si pierd cateva dimineti pictate pe ziduri , cativa oameni care au tot descojit, de verde, zilele mele...
Pierd pietrele din buzunare , cu care aruncam in fantani molipsite de vise, pierd chiar si strigatul acesta , dat pe spate si trufas;
la fel de trufas ca deschiderea bratelor cand ma las in cadere...
Chiar in aceasta clipa !
- desen:Jose Luis Muñoz Luque
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu