Abia m-ai parasit si freamatul de frunze umple acum distanta dintre noi...
Tot ce-a fost, a fost zadarnic.
Si mai pluteste inca-n aer, fasiile pierdute din cuvintele ce-au acoperit esenta lucrurilor si-a sentimentelor...si toate "cele" trecatoare, se pierd in tainice unghere , amestecandu-se printre alte intelesuri - "neintelese" ale vietii...
Abia te-am parasit si-mi creste umbra degetelor ce grebleaza -n urma mea .
...
( - desen: colaborare cu fiul meu Robert Marian )
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu