Nimic nu-i nou sub soare !
Asa ca...
Pandesc clipa de fata cu atentie, doar-doar imi va scartai creierul dintr-un ungher uitat, lasand cale deschisa unei ...revelatii
Raman cascata, recunoscand un PUNCT si fara sa ma opresc doar la un punct de vedere ( desenez la repezeala un punct si langa el un ochi deschis), si-mi intregesc imaginea gasindu-l ca sectiune printr-o LINIE, ea fiind doar o „trecere” printr-o SUPRAFATA, pe-aceasta intuind-o cum taie un CORP...
Mai departe ?
Am intrecut masura fortandu-mi CORPul intr-un exercitiu, ca sa poata Mintea sa-mi prinda secunda de dinaintea unui gand, reusind s-o trec de senzatii, de “aluatul saducheilor si al fariseilor”, si s-o adun in credinta care nu are nevoie de… credinta.
Imi fremata Spiritul, dornic sa sparga bariera materiei, dar CORPul...nu avea aceasta ingaduinta, nu se ridica din adancul psihicului meu forta care sa-mi ingaduie urmatoarea DIMENSIUNE.
Si asa am pierdut clipa de fata ...si punctul de vedere!
***
(imaginea: Jarek Kubicki )
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu