.

"Vino și asează-te.
Peste două zile nu voi mai fi aici...
Și pe urmă...niciodată."
(Vasili Șukșin)




joi, 26 mai 2011

Nina Cassian - Voiam sa raman in septembrie


” Voiam sa raman in septembrie
pe plaja pustie si palida,
voiam sa ma-ncarc de cenusa
cocorilor mei nestatornici
si vantul greoi sa-mi adoarma
in plete cu apa navoade;
voiam sa-mi aprind intr-o noapte
tigara mai alba ca luna,
si-n jurul meu - nimeni, doar marea
cu forta-i ascunsa si grava;
voiam sa raman in septembrie,
prezenta la trecerea timpului,
cu-o mana in arbori, cu alta-n
nisipul carunt - si sa lunec
o data cu vara in toamna...
Dar mie imi sunt sorocite,
pesemne, plecari mai dramatice.
Mi-e dat sa ma smulg din privelisti
cu sufletul nepregatit,
cum dat mi-e sa plec din iubire
cand inca mai am de iubit... ”

4 comentarii:

  1. Mda... Clipul ăsta a durut. Rău.

    RăspundețiȘtergere
  2. Blue...
    Nu prea mai am unde sa "fug" .
    Rugaciunea si meditatia nu-mi mai ajuta sa ajung la "eul" observator ...
    Draga mea psiholog , din clipul asta pana si elicea morii de vant mi-a masurat "distantele" trecute si actuale.:D
    Mi-e tarziu pentru eros dar imi sta la-ndemana ...agresivitatea :)))
    Sper ca putina cultura pe care o am sa-mi ajunga si sa nu sar c a l u l :)))
    Te imbratisez !

    RăspundețiȘtergere
  3. :)
    Nima, reîntâlnirea mea cu acest clip şi mesajul lui era musai să se petreacă, fie că l-ai fi postat tu sau altcineva.
    "Dumnezeu nu joacă zaruri", spunea Einstein şi eu sunt total de acord cu el.
    :)
    Cred că "eul" observator se odihneşte puţin. Vă veţi reîntâlni, am această convingere.

    Momentan am renunţat la psihologie. Cândva am crezut în posibilitatea ei de a ajuta oamenii. Şi credeam că am vocaţie... Acum nu mai ştiu.
    Sunt dezamăgită de unele din demersurile sale şi de felul în care o folosesc o serie de "confraţi". Poate o să revin la sentimente mai bune faţă de această profesie, poate nu.
    :)

    Îndrăznesc să spun că distanţele sunt iluzorii. Calea pe care o alegem e cea care le măreşte sau le scurtează. Şi deseori descoperim "scurtături" acolo unde ne aşteptăm mai puţin.
    Cât despre Eros, el se poate transforma. Se sublimează până devine doar al sufletului şi deloc al trupului. În forma aceea rămâne cu noi,până la sfârşit.

    Arta sufletului nu se învaţă din cărţi! Cultura înseamnă achiziţii de memorie, utile şi ele - e adevărat. A fi cult nu garantează omenia, de aceea spun că mie mi se pare mai de preţ "cultura sufletului". Ori pe aceasta o ai, cu prisos.

    Te-mbrăţişez şi eu, cu mare drag.

    RăspundețiȘtergere
  4. Uite ce ascult eu acum:

    http://www.trilulilu.ro/celllfish/0ad05e65bbf7fe

    :)

    RăspundețiȘtergere