.

"Vino și asează-te.
Peste două zile nu voi mai fi aici...
Și pe urmă...niciodată."
(Vasili Șukșin)




marți, 20 martie 2012

"ce"-ul


Ma stiu in valea-din–arsita-soarelui, cand pandeam sa rasara un fir de iarba , dar de fapt el ma pandea …pan' adormeam , si-si facea de cap , inaltandu-se. :))
Dar nu-mi scapa momentul cand ieseau puii din gaoacea oului pe care-l alesesem la lumina lumanarii …dupa marimea “paralutei”:)
Sau indarjirea cu care trageam manzul de picioare ca sa se nasca odata ! Apoi il frecam cu paie uscate pana , bataitindu-se, o lua in “lumea” grajdului…
Si incepusem sa stiu ca nu stiu …"Ce" ?!

Ma fascina secunda cand Buna dadea impuls fusului numai cu doua degete …
Si-apoi am facut-o si eu, infasurand fir pe un alt fus .
Am impletit firul, am crosetat alte fire …
Si tot stiam ca nu stiu…"Ce"?!

Am framantat coca de-mi schimbam camasa de pe mine.
Si am invatat cum sa prajesc un ou pentru Dumnezeu si…apoi, sa mi se umple inima de bucurie cand tatal meu il manca minunandu-se...hmmm, cat este de bun !…
Stiam ca nu stiu…"Ce"?!

Am invatat :
Alfabetul , pentru cuvinte.
Tabla imultirii pentru randurile de pomi din livada …
Geografia pentru ceea ce este dincolo de ograda …
Chimia pentru sarea-n bucate …
Fizica …ca sa nu ma semetesc cand sed pe scaunul care, in atomi, este asemeni corpului meu .
Cu toate astea …stiam ca un “ce” inca nu-l stiu !

Am parasit valea–din-arsita–soarelui.. ca sa aflu .
Mai multe carti, mai multe cuvinte... au facut sa ascund din gandurile care nu se cadeau a fi lasate-n lume.
Tot ce era frumos si bun se transforma lasand loc unui alt frumos-si-bun : rasarituri si apusuri de soare, cantece, cip-ciripuri, ochi albastri , maini si buze …picturi, versuri , nopti cu luna plina …
Dar “ce”-ul nu-l stiam inca !

Apoi, Dragostea mea avea mereu un nume de barbat...
pana cand, un adevar ma elibera, lasandu-ma sa trec la urmatoarea dragoste cu un alt nume de barbat…
Dar, acelasi adevar m-a legat , destul de strans de un singur barbat .
Nu am putut darui Dragoste decat dupa ce am dobandit-o.
Si mi-am nascut copii.
Crezi ca stiu “ce”-ul pe care nu-l stiam ? Ash!

Au trecut patruj’de ani, am intrat in cincizeci..si ma trezesc ca din atatea cuvinte am inceput sa aburesc ferestre, oglinzi ..chiar si ochii-lumii :))…de ochii-lumii !
Imi fac bagajul si ma-ntorc in valea-din–arsita-soarelui …
Pentru ca stiu ce-o sa spun cand voi trece Vadul :
ca stiu ca “ce”ul nu-l stiu, si...

Pentru-numele-Lui-Dumnezeu, sa mi-l spuna cineva !!!

8 comentarii:

  1. :)
    Sarut'mana, Nima!
    "ce"-ul este, in fapt, motorasul care-l tine pe sapiens "treaz" intru' cautare.
    Nimeni nu-l stie, insa toata lumea il interpreteaza.
    :)

    RăspundețiȘtergere
  2. Eu am doa până acum un infinit de "Ce-uri" şi stau cuminte: ştiu un singur lucru acum - că în eternitatea vieţii mele or să apară o infinitate de Ce-uri şi o să am o eternitate de "timp" să le descopăr răspunsurile care mereu vor naşte alte şi alte întrebări... Dar poate că tocmai asta a născut dorul, dragul şi esenţa creată a eternităţii vieţii noastre: măruntul "Ce" ...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Intrebari ce-mi ard gatul ...
      CE?
      Pup ! >:D<

      Ștergere
  3. Ha, ha! De ce? :)
    Cat inca sunt intrebari traim ca sa aflam raspunsurile.

    Fain articolul si "primavaratic" asa. (M-am gandit azi la tine si mi-am zis: ce are Nima sa zica, ce mai cauta ea? si uite aflu ce te framanta acum. >:D<).
    Imbratisare mare sa ajunga si la Andrei si la Cristiana.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Draga mea, sunt o ratacita :) Sunt atenta la semnele din cale .>:D<

      Ștergere
  4. ...a ajuns, Oana scumpă şi dragă !!! Îmbrăţişări cuminţi din partea mea pentru toţi!!
    În plus să fie una foarte rotundă pentru Andrei !!! Că ştiu că-i plac !!

    RăspundețiȘtergere