.

"Etica: efortul seninătății de a înțelege lacrimile."
(Andrei Pleșu)

marți, 24 august 2010

Ademar Barros - Vis de Craciun


Am avut un vis în noaptrea de Craciun
Mergeam pe o plaja, iar Domnul pasea alaturi de mine.
Pasii ni se imprimau în nisip, lasând o urma dubla: una era a mea,
cealalta era a Lui.
Atunci mi-a trecut prin minte ideea ca fiecare din pasii nostri reprezenta
o zi din viata mea.
M-am oprit ca sa privesc în urma
Si am revazut toti pasii care se pierdeau în departare.
Dar am observat ca în anumite locuri,
în loc de doua urme, nu era decât una singura.
Am revazut filmul vietii mele.
Ce surpriza !
Locurile în care nu se vedea decât o singura urma corespundeau
cu zilele întunecate ale existentei mele:
zile de neliniste si de rea vointa,
zile de egoism sau de proasta dispozitie,
zile de încercari si de îndoiala,
zile de nesuportat...
zile în care si eu fusesem de nesuportat...
Si atunci, întorcându-ma spre Domnul, am îndraznit sa-i reprosez:
„Totusi, ne-ai promis ca vei fi cu noi în toate zilele !
De ce nu ti-ai tinut promisiunea ?
De ce m-ai lasat singur în cele mai grele momente din viata,
în zilele când aveam cea mai mare nevoe de Tine ?”
Iar Domnul mi-a raspuns:
„- Dragul meu,
zilele pentru care n-ai vazut decât o singura urma de pasi pe nisip,
sunt zilele în care te-am purtat pe brate.”

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu